INTERVIU Angel Tâlvăr, mesaj pentru basarabeni de Ziua Unirii: „Oriunde am fi, să fim mândri că suntem români!”

Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni din Guvernul de la Bucureşti, Angel Tâlvăr, a întreprins o vizită de două zile în R. Moldova, în perioada 26-28 martie. Pe 27 martie, ziua în care s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Angel Tâlvar a fost alături de basarabeni şi a participat la mai multe evenimente care au marcat Ziua Unirii.

Ministrul român a avut, de asemenea, întrevederi cu mai mulţi oficiali de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Nicolae Timofti, dar şi cu directorii şcolilor româneşti din Transnistria. În interviul pe care l-a acordat Ziarului NAŢIONAL, ministrul ne-a spus că, fiind pentru prima dată în R. Moldova, a avut sentimentul că este „acasă” şi a dezvăluit priorităţile instituţiei pe care o conduce în ce priveşte românii din R. Moldova.

Dle ministru, ţinând cont de situaţia politică din R. Moldova, „croită” după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, dar şi de unele reacţii critice, inclusiv de la Bruxelles, există în acest moment la Bucureşti o temere vizavi de capacitatea actualilor guvernanţi de la Chişinău de a continua parcursul european al R. Moldova?

În toate întâlnirile pe care le-am avut astăzi (vineri, 27 martie – n.r.) cu oficialitățile R. Moldova, lucrurile care s-au subliniat au ținut de parcursul european al Moldovei. Evident că acest lucru este susținut și România a demonstrat, de altfel, de-a lungul vremii că a sprijinit acest parcurs.

În opinia mea, este un drum ireversibil care trebuie străbătut. Am motive să cred că lucrurile sunt pe făgașul cel bun.

Ce-i așteaptă pe basarabeni în Uniunea Europeană?

După părerea mea, lucruri bune: aderența la un set de valori atât democratice, cât și de funcționare instituțională, la un set de bune practici. De asemenea, îi aşteaptă accesul la un mod de a funcționa al instituțiilor care să garanteze tuturor șanse egale și speranța unei vieți mai bune.

Politicienii de la București vorbesc, atunci când pledează cauza europeană a R. Moldova în capitalele europene, despre o „relație specială” între cele două state românești. În opinia Dvs., ce face această relație dintre Chișinău și București să fie una specială?

Faptul că purtăm acest interviu în limba română, care este limbă oficială a Uniunii Europene, faptul că, dacă ieșim împreună din această clădire putem vorbi cu oricine în limba română despre lucruri românești, faptul că, dacă văd un costum popular îmi este greu să-mi dau seama de unde este și am senzația că e din țara mea. Dar și faptul că, prin felul în care am fost primiți și prin felul în care oamenii s-au comportat cu mine de când sunt aici, am avut tot timpul sentimentul că sunt acasă.

Prin ce se deosebesc românii din R. Moldova față de cei din alte comunități istorice din afara Țării?

Am fost de curând la sud de Dunăre, în zona Timocului și în Voivodina. Dacă vorbim de zona aceasta apropiată, acolo românii au probleme privind recunoașterea statutului de minoritate, în timp ce aici vorbim despre românii din Moldova. Lucrurile, din acest punct de vedere, sunt clare și fără echivoc.

Aceeași discuție poate fi făcută şi în ce privește Ucraina sau Bulgaria.

Mai sunt actuale problemele privind „ucrainizarea forţată” a românilor din Ucraina?

Sunt voci care reclamă acest lucru, sunt elemente care ne fac să fim atenți. Este o perioadă în care Ucraina este subiectul unui interes special din partea comunității internaționale, ținând seama de evenimentele politice dublate de violențele care au loc acolo.

Nu ne este indiferent ce semnale primim din partea românilor de acolo, motiv pentru care foarte curând probabil voi face și eu o vizită acolo care să mă ajute să înțeleg lucrurile mai bine și să aflu la fața locului care sunt problemele lor.

Nu vă ascund faptul că sunt probleme și vrem să ajutăm la rezolvarea lor.

În ultimii ani, prezența României în partea stângă a Prutului se face mai vizibilă, inclusiv prin proiectele implementate, cum ar fi gazoductul Iași-Ungheni, cele peste 100 de milioane de euro pentru reparația școlilor și grădinițelor, autobuzele școlare, SMURD-ul de la Bălți etc. Care sunt prioritățile de mai departe ale României în ce privește R. Moldova?

Prioritățile țin de continuarea proiectelor strategice, pentru că rezultatele bune în ceea ce privește schimburile economice și de parteneriat economic nu sunt rezultatele unei politici făcute la întâmplare, ci ale unei politici abordate strategic care, iată, și-a arătat roadele în perioada pe care am străbătut-o de curând.

În ceea ce privește Departamentul pe care îl conduc, voi continua să implic această instituţie în tot ce ține de promovarea presei de limbă română, accesul la carte românescă, învățământ în limba română, bazat și pe expertiză românească. Pentru că acele schimburi universitare, schimburile de cadre didactice, schimburile de studenți și elevi, posibilitatea ca mulți să-și petreacă vacanțele pe litoralul românesc sau în Delta Dunării, sau în alt loc minunat din România, toate aceste lucruri reprezintă proiecte prioritare pentru noi.

Totodată, ne propunem, nu în ultimul rând, încurajarea mediului asociativ care s-a dovedit a fi, în timp, o formulă de succes în ce privește păstrarea identității românești.

După mai multe amânări, gazul românesc a ajuns în sfârșit la Ungheni. Când va trece Prutul și energia electrică din România?

Sper ca acest lucru să se petreacă destul de curând, dar nu am mandatul să dau acum un termen, pentru că aș face-o în necunoștință de cauză.

Recent, ați anunțat într-un interviu despre demararea unor proiecte la Bălți și Comrat. Despre ce anume este vorba și de ce aţi ales anume aceste regiuni?

Am constatat, de exemplu, și la Comrat, și la Bălți că publicații în limba română sau accesul la carte românească se face cu dificultate. Deși, la Bălți, de la 9 la sută carte românească la începutul anilor ’90 s-a ajuns la biblioteca de la Universitate să avem 25 la sută carte românească, ceea ce este un lucru îmbucurător. E mai mult chiar decât în unele locuri din Chișinău.

Dorim ca în aceste zone să avem niște centre unde să se poată manifesta toate lucrurile legate de tradiții, obiceiuri, cultură, civilizație, în care oamenii să se poată întâlni, să schimbe idei, opinii, să poată desfășura activități în sensul obiectului nostru de interes și anume identitatea românească.

Dacă aceste regiuni vor dovedi că sunt povești de succes, vor fi probabil extinse și în alte părți.

De ce ați selectat în mod special regiuni? Are vreo legătură cu faptul că aici se vorbeşte mai mult ruseşte?

Are legătură cu românii de acolo și cu ce ne dorim noi să facem pentru români.

Acest interviu are loc într-o zi importantă pentru neamul românesc – s-au împlinit 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Ce mesaj aveți pentru basarabeni în această zi?

E același mesaj ca pentru toți românii – oriunde am fi, trebuie să fim mândri că suntem români, să iubim românii, să fim uniți și dorim tuturor românilor tot ce este mai bun pe lume.

Vă mulţumim pentru interviu!