Întâlnire crucială la Istanbul: Kievul și Moscova discută viitorul conflictului din Ucraina

Ruşii şi ucrainenii sunt programaţi să se întâlnească joi la Istanbul pentru primele discuţii bilaterale cu privire la rezultatul războiului din primăvara anului 2022. Discuţiile iniţiale de după invazia Rusiei în Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord.

Până la acest moment, poziţiile oficiale ale celor două părţi rămân neclare.

Teritorii pentru Moscova

Vladimir Putin a avut pretenţii extrem de ridicate încă de la începutul invaziei. El subliniază că procesul de reglementare trebuie să trateze „cauzele profunde” ale conflictului, în special dorinţa Ucrainei de a adera la NATO. Moscova percepe această alianţă ca o ameninţare gravă ce se apropie de frontierele sale. Rusia revendică şi anexarea a patru regiuni din Ucraina: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, precum şi peninsula Crimeea, anexată în 2014. La sfârşitul lunii martie, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, spunea că „recunoaşterea internaţională” a proprietăţii Moscovei asupra acestor teritorii este „imperativă” pentru soluţionarea conflictului.

Vladimir Putin a prezentat justificări pentru ofensiva din februarie 2022 împotriva Ucrainei, inclusiv „protecţia” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi „denazificarea” ţării, pe care o acuză că ar fi sub influenţa potenţelor occidentale. De asemenea, Moscova cere oprirea livrărilor de arme occidentale şi îndepărtarea grupurilor ultranaţionaliste din Ucraina.

La sfârşitul lunii martie, Putin a propus ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, care l-ar exclude pe Volodimir Zelenski. Putin nu îl recunoaşte drept legitim pe Zelenski, argumentând că mandatul acestuia s-a încheiat în mai 2024, deşi alegerile nu sunt posibile din cauza conflictului. În plus, consideră revoluţia Maidan din 2014 ca fiind o „lovitură de stat” împotriva fostului preşedinte pro-rus din Kiev.

"Garanţii de securitate" pentru Kiev

În Ucraina, problema concesiilor teritoriale este extrem de controversată în rândul populaţiei. Ei au suportat pierderi umane uriaşe şi distrugeri materiale majore începând din 2014, pentru a păstra frontierele stabilite la sfârşitul URSS. Zelenski a menţionat eventuale „schimburi” teritoriale cu Moscova în zonele deţinute de Kiev în regiunea Kursk, dar trupele ucrainene au fost apoi alungate de Rusia la sfârşitul lunii aprilie.

Ce concesii sunt posibile între Kiev şi Moscova rămâne de văzut, având în vedere că Ucraina solicită insistent retragerea tuturor trupelor ruse din ţară. O problemă dificilă este cea a Crimeei. Volodimir Zelenski asigură că Kievul nu va renunţa la această peninsulă deoarece Constituţia Ucrainei prevede că este parte a teritoriului său.

În plan mai larg, Zelenski solicită „garanţii de securitate” de la aliaţi. Scopul este să prevină o posibilă re-invazie rusă după un eventual acord de pace. Kievul vrea aderarea la NATO, însă această opţiune este refuzată atât de Moscova, cât şi de preşedintele american Donald Trump. Ca alternativă, Kievul discuta cu europenii despre formarea unui contingent militar occidental, care ar putea fi mobilizat în ţară cu sprijinul NATO, dacă se va stabili pacea. Această propunere, însă, este refuzată şi ea de Rusia.

Încetarea focului

Kievul, alături de administraţia Trump, insistă de câteva săptămâni să obţină un armistiţiu „necondiţionat” de 30 de zile, necesar pentru a deschide discuţiile diplomatice. Săptămâna trecută, aliaţii europeni ai Ucrainei, împreună cu Statele Unite, au prezentat Rusiei un ultimatum: fie accepta un armistiţiu în timpul negocierilor, fie se confruntă cu sancţiuni „masive” ca represalii.

Până acum, Vladimir Putin a respins fiecare solicitare venită din partea Kievului şi a aliaţilor săi pentru încheierea unui armistiţiu. El a argumentat că acest lucru ar permite forţelor ucrainene să se reînarmeze cu ajutor occidental. Cu toate acestea, ca răspuns la presiunile venite din Europa şi Kiev, preşedintele rus a propus joi discuţii directe, la Istanbul. Aceasta reprezintă prima tentativă de dialog de la primăvara anului 2022, în condiţiile în care discuțiile iniţiale din Belarus şi Turcia nu au reuşit să oprească focurile.