Inima, motorul organismului - un organ nobil de care depinde viața

sursa: google.ro

Îndemn // Aveți grijă de acest dar neprețuit

Inima este un organ muscular cu funcționare complexă, asemănătoare unei pompe, asigurând producerea energiei de desfășurare a 60 de pulsații pe minut sau aproximativ 32 de milioane pe an.

Există situații de creștere a frecvenței ritmului cardiac (tahicardia) sau de reducere a numărului de bătăi sub valorile normale (bradicardia). În unele cazuri se constată o succesiune neregulată a bătăilor inimii, însoțite de extrasistole, sub forma unor contracții suplimentare, care tulbură succesiunea regulată a contracțiilor (o bătaie în plus urmată de o pauză). În crizele de extrasistole, bolnavul resimte mai ales pauza și se sperie. Aceste crize pot să survină zilnic, mai ales după o masă excesiv de încărcată, când stomacul prea plin presează asupra inimii. Concomitent apar fibrilațiile atriale manifestate prin tremurături dezordonate ale fibrelor mușchiului cardiac. În funcție de intensitatea bătăilor suplimentare ale inimii față de ritmul normal, bolnavul le percepe sub formă de palpitații, uneori cu dureri în piept, înțepături, însoțite de amețeli, oboseală și, mai rar, blocaje respiratorii.

Factori declanșatori

Foarte mulți factori conduc la declanșarea aritmiilor cardiace: mese copioase, balonări abdominale, excese în consumul de cafea, alcool și tutun, surmenaj fizic și intelectual, anemie, stări de stres, enervare bruscă, hiperemotivitate, menopauză, hipoglicemie, tulburări endocrine (hipertiroidie), ridicare bruscă în picioare și consum necontrolat de medicamente antidepresive sau pilule de slăbit. Aritmiile sunt provocate, frecvent, de unele boli cardiace (cardiopatie ischemică, leziuni valvulare, infarct miocardic, insuficiență respiratorie, stenoză mitrală, cardită reumatică, tahicardie, bradicardie, hipotensiune arterială), care constituie un risc crescut pentru menținerea sănătății, mai ales la persoanele în vârstă de peste 40 de ani.

Regim de viață

În timpul crizelor cardiace, bolnavul va sta în repaus la pat și va primi un pahar cu apă îndulcită, luată prin înghițituri rare. Se va face un masaj ușor pe globii ochilor, cu pleoapele închise, în timp ce bolnavul va respira profund. Între crize, se va combate constipația și se vor evita eforturile fizice și intelectuale, stresul, emoțiile și abuzurile alimentare.

Indiferent cât de minoră vi se pare tulburarea de ritm cardiac, mergeți la medicul de specialitate. Uneori, tulburările de ritm cardiac pot să diagnosticheze fibrilația atrială, o afecțiune cauzată de hipertensiune și ateroscleroză. În acest caz, inima bate neregulat și mai rapid decât trebuie.

Regim & Remedii naturiste

Magneziul și potasiul, aliați ai inimii

Se recomandă fulgi de ovăz sau de orz, macerat din coji de ouă cu drojdie de bere (consumat timp de două săptămâni pe lună), ulei vegetal, cărbune de lemn sau cenuşă vegetală. În evitarea aritmiilor cardiace, un rol important îl au ionii de potasiu (cu rol antagonist faţă de ionii de sodiu). Alături de magneziu, cationii de potasiu asigură o bună funcţio­nare a muşchilor inimii, a sistemului nervos şi o atenuare a hipertensiunii, contribuind la reglarea excitabilităţii neuromusculare şi a contracţiilor musculare la nivelul inimii, prin menţinerea potenţialului electric al sistemului nervos şi al transmisiei impulsurilor nervoase în tot corpul. Surse bogate în potasiu sunt unele legume (usturoi, păstârnac, cartofi noi, dovlecei) şi fructe proaspete (dovleac, coacăze negre, prune, banane).

Ulei esențial de rozmarin

Soluţii hidroalcoolice, ulei volatil sau unguente aplicate sub formă de frecţii uşoare în zona inimii, cu rol în vindecarea durerilor de angină pectorală, tulburări de ritm cardiac, înţepături în inimă, tendinţe de sufocare.

Tinctură glicero-alcoolică din degeţel roşu
Se iau câte 10-15 picături pe zi, timp de două-trei zile, urmate de un regim de întreţinere cu trei-cinci picături pe zi, având acţiune cardiotonică, indicată în fibrilaţie şi insuficienţă cardiacă.

Infuzie din talpa-gâștei
Infuzați în 250 ml de apă clocotită o linguriţă de herba uscată şi mărunţită. Beți două ceaiuri neîndulcite pe zi (dimineaţa şi seara), timp de o săptămână. Infuzia are efecte calmante în afecţiunile cardiace, perturbate de stresuri şi supărări.

Tratamentele fitoterapeutice dau bune rezultate în tulburările de ritm cardiac, în eliminarea extrasistolelor şi a palpitaţiilor şi în înlăturarea acceselor de tahicardie paroxistică, fiind folosite în cure ce durează până la dispariţia aritmiilor. Se administrează sub formă de infuzii, decocturi sau tincturi în momentul crizelor.

Păducelul, planta-minune care ne vindecă inima

Cunoscut din vremuri străvechi pentru efectele sale terapeutice, păducelul creşte sub formă de arbust spinos prin crânguri sau la marginea pădurilor.

Mai este denumit și „plantă a inimii” pentru calităţile sale deosebite în tratarea afecţiunilor cardiace. În scop terapeutic se folosesc mugurii, florile, frunzele şi fructele, fie uscate, fie sub formă de pulbere.

Preparatele din păducel au acţiune vasodilatatoare, calmantă şi sedativă şi se folosesc în toate formele de afecţiuni cardiace: aritmii, palpitaţii, insuficiență coronariană, angină pectorală, hiper- şi hipotensiune, ateroscleroză.

Păducelul se administrează sub formă de ceai, pulbere şi tinctură. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de plantă peste care se toarnă o cană de apă fierbinte. Se pot bea două căni de ceai pe zi. Infuzia de păducel înlătură migrena, echilibrează tensiunea arterială, tratează şi vindecă angina pectorală, combate insomnia.

Vinul roșu, bun pentru inimă

Cercetările care au avut ca temă de studiu beneficiile vinului roşu au arătat că acesta este o sursă deosebit de bogată de antioxidanţi, flavonoide şi compuşi fenolici.

Resveratrolul, care se găseşte în pieliţa şi seminţele strugurilor, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum, de 4-5 ori mai puternic decât betacarotenul, de 50 de ori decât vitamina E şi de 20 de ori decât vitamina C, ajută la creşterea colesterolului bun (HDL), previne coagularea sângelui și formarea colesterolului rău (LDL). Vinul roşu, consumat cu moderaţie, ca medicament, scade riscul atacurilor de cord în cazul persoanelor în vârstă cu aproximativ 30-50%. Abuzul de vin dăunează, ca orice exces.

Selecție din presa românească

Pagină realizată de Maria Boroda