Indexul libertății presei 2022: R. Moldova URCĂ 49 de poziții. Europa de Est: „Cenzură nemaivăzută din perioada sovietică”

Republica Moldova avansează 49 de poziții și se clasează pe locul 40, cu un scor de 73,47, în ierarhia țărilor din Indexul libertății presei pe anul 2022, publicat la 3 mai de către Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF).

Republica Moldova este cu 16 poziții deasupra României în acest an, deși în ultimii doi ani se clasa pe locuri mult mai joase decât cea din România (91 în 2020 și 89 în 2021). Celălalt stat vecin, Ucraina, se situează pe locul 106.

Țările nordice – Norvegia, Danemarca și Suedia – rămân modelul democratic în care „înflorește libertatea de exprimare”, iar în acest an, datorită schimbării guvernului în Republica Moldova și Bulgaria (locul 91), aceste două țări se disting prin speranța unei îmbunătățiri a situației jurnaliștilor, chiar dacă mass-media din aceste țări „este încă în mare parte deținută sau controlată de oligarhi”.

Indexul scoate la iveală o polarizare masivă în rândul fostelor state comuniste din Europa Centrală și de Est.

Pe de-o parte, Estonia și Lituania, două foste state comuniste ce au ținut de Uniunea Sovietică, ajung să ocupe pozițiile 4, respectiv 9, în Indexul creat pe anul ăsta. În topul listei sunt Norvegia (locul 1), Danemarca (locul 2) și Suedia (locul 3).




Potrivit raportului RFS, în regimurile democratice, polarizarea mediatică întărește și menține diviziunile în cadrul societăților, de exemplu în Statele Unite (42), în ciuda alegerii democratului Joe Biden. Reapariția tensiunilor sociale și politice este accelerată de rețelele de socializare și de noile medii de opinie, în special în Franța (locul 26) .

În raportul ce însoțește Indexul RSF, experții precizează că intervenția militară rusă din Ucraina a avut drept ținte precise organizațiile de presă din teritoriile ocupate.

În acest mod, forțele ruse au încercat să-i convingă pe jurnaliștii ucraineni să colaboreze cu armata invadatoare, în timp ce pe teritoriul său, Kremlinul a căpătat controlul absolut asupra știrilor prin cenzurarea oricărei informații legate de război.

„În Europa de Est, dincolo de tragediile umane, războiul purtat de Rusia (locul 155) împotriva Ucrainei are efecte devastatoare asupra libertății presei din regiune. Nu mai puțin de cinci jurnaliști și lucrători din mass-media au murit în urma după prima lună de război, care a început la 24 februarie 2022”, se arată în raportul publicat.

Potrivit aceluiași raport, controlul informației de către partea rusă nu se oprește la granițele țării. Kremlinul exportă viziunea sa legată de război Belarusului, aflat cu doar două poziții în fața Rusiei, pe locul 155.

Menționăm că 3 mai este Ziua mondială a libertății presei.