Guvernul de la București își asumă adoptarea euro în cinci ani. Ca să intre în zona euro, o țară UE trebuie să îndeplinească mai multe criterii

Guvernul României va trimite Comisiei Europene strategia de adoptare a euro. Adoptarea monedei unice va fi în 2024. Guvernul de la București ia în discuție două documentare importante pentru trecerea la euro, elaborate în cursul anului trecut. Este vorba de un plan național de adoptare a monedei euro și de un raport de fundamentare al acestui plan. „Astăzi Guvernul își va însuși aceste documente în vederea asumării lor politice, ulterior vor fi transmise CE. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei eruo de catre România în 2024”, a declarat astăzi premierul Viorica Dăncilă.

O etapă premergătoare va fi intrarea României în mecanismul ratelor de schimb, numit ERM II.

Ca să intre în zona euro o țară UE trebuie să îndeplinească mai multe criterii, cunoscute ca și criterii Maastricht. România îndeplinea în anii care au trecut o parte a acestor criterii însă evoluțiile ultimului an au îndepărtat-o de acest punct. Majorarea deficitului bugetar, a inflației, creșterile de dobânzi și fluctuația cursului valutar sunt factori de pericol pentru menținerea în plajele menționate de criterii.

Acestea sunt:

• Stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor; în plus, această evoluţie trebuie sa se dovedească a fi sustenabilă.
• Finanţele publice: poziţia financiară a guvernului trebuie să fie sustenabilă, aceasta fiind atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui deficit considerat excesiv. Deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depăşească 3 la sută din PIB; dacă această valoare este depăşită, deficitul bugetar trebuie să fie redus substanţial şi continuu, către o valoare apropiată de cea de referinţă sau depăşirea valorii de referinţă trebuie sa fie excepţională şi temporară. Datoria publică nu trebuie să depăşească 60 la sută din PIB, iar dacă înregistrează valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ şi să se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcăto
• Ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor; rata dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.
  
• Stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să se menţină în intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioadă de cel puţin doi ani, fără tensiuni severe, în special fără a se proceda din proprie iniţiativă la devalorizarea monedei naţionale faţă de euro. Noul mecanism al cursului de schimb (ERM II) a înlocuit ERM în ianuarie 1999 şi are drept scop fixarea monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro la euro prin stabilirea, de comun acord, a unui curs central, fix dar ajustabil, faţă de euro şi a unei benzi standard de fluctuaţie de +/-15%. O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi stabilită, de comun acord, pe măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce priveşte convergenţa.