FOTO // Cu flori, în centrul Chișinăului: „Noi, basarabenii, suntem o mână de oameni, ne strângem în jurul lui Eminescu, fiindcă el este chintesența vieții noastre”

DECLARAȚIE // „Moștenirea literară și culturală a lui Mihai Eminescu este acel punct de sprijin prin care putem mișca în sensul dublu al cuvântului întreaga lume”

România și R. Moldova au marcat, pe 15 ianuarie curent, Ziua Culturii Naționale, zi în care s-au împlinit 172 de ani de la nașterea marelui poet român Mihai Eminescu. Cu această ocazie, pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din centrul Chișinăului s-au adunat oficiali, scriitori, oaspeți de peste Prut, de la Alba Iulia și Piatra Neamț, dar și oameni de rând pentru a-i aduce un omagiu acestei personalități de referință pentru cultura națională românească.

Depunerile de flori la bustul poetului-nepereche, pe fundalul melodiei „Eminescu” interpretată de Ion și Doina Aldea Teodorovici, au început chiar de la primele ore ale dimineții și au continuat pe parcursul întregii zile.

Legătura sacramentală

Deși a fost o zi geroasă, cu fulgi rari, Mihai Eminescu a reușit să adune și în acest an „în jurul său” oameni de toate vârstele. Scriitorul Ion Hadârcă a ținut să remarce că fulgii din ziua de sâmbătă, 15 ianuarie, vesteau „sosirea celui așteptat”, celui care ne urmărește de sus.

„Și peste vremuri cerul face acestă legătură sacramentală. Precum în ziua botezului, la biserica Uspenia din Botoșani, a fost ger, așa și în ziua de azi a nins și a fost ger”, a comparat Ion Hadârcă.

„Atâta cât o să-mi permită sănătatea, întotdeauna o să vin. Noi, basarabenii, suntem o mână de oameni, ne strângem în jurul lui Eminescu, fiindcă el este chintesența vieții noastre. Eu personal îmi doresc Unirea, 30 de ani de zile am așteptat și, în sfârșit, poate Dumnezeu ne va ajuta, pentru că noi singuri nu putem supraviețui, suntem o provincie românească și, dacă nu ne reunim cu Țara-Mamă, mai devreme sau mai târziu dispărem ca popor. Îmi doresc să mor în Țara Românească și în libertate”, afirmă Lidia Sîli, o femeie din R. Moldova venită să-l cinstească pe Mihai Eminescu de Ziua Culturii Naționale.

Pe ascuns, la Eminescu

Poeta și jurnalista Irina Nechit a adăugat că ceea ce s-a întâmplat pe Aleea Clasicilor de Ziua Culturii Naționale a fost „o probă de rezistență” și că dânsa a venit „să-i țină căldură” lui Eminescu într-o zi friguroasă de iarnă.

În discursul său, prozatoarea Claudia Patrole și-a amintit despre momentele când venea pe ascuns la bustul lui Mihai Eminescu împreună cu fiul său mic, care avea pe atunci 6 ani și care la un moment dat i-a șoptit: ,,Mămico, la grădiniță avem o baghetă fermecată și o să o luăm într-o zi, o să venim și o să atingem bustul lui Mihai Eminesu și al lui Ștefan cel Mare și aceștia vor învia”.

„Atunci mi-am dat seama că, dacă-i spun că nu poate fi așa, îl scot din poveste, îl scot din ceea ce poate fi mai frumos pentru un copil. De aceea i-am zis că va crește mare și vom merge la Putna, la Ipotești și atunci vom putea să-i înviem, acolo unde ei își dorm somnul de veci”, a rememorat Claudia Partole.

Eminescu - „elementul principal din tabelul Mendeleev al valorilor culturii naționale”

„Astăzi, Eminescu nu este doar un poet național, ci și unul de valoare internațională prin care devenim mai vizibili în cultura universală și cea globală a prezentului, în care putem iniția un dialog multicultural și multilingv. Tot așa cum este, de exemplu, și marele Müller, un scriitor nu doar al francezilor, ci și al întregii lumi, ai cărui 400 de ani de la naștere sunt marcați tot astăzi. Antichitatea a păstrat celebrele cuvinte a lui Arhimede: „Dați-mi un punct de sprijin și voi mișca pământul”. Chiar dacă ar suna patetic, împărtășesc convingerea că moștenirea literară și culturală a lui Mihai Eminescu este acel punct de sprijin prin care putem mișca în sensul dublu al cuvântului întreaga lume, prin care putem să ne propulsăm în direcția pe care o dorim cu toții, aceea a idealurilor umaniste, a dreptății, a conștiinței, a frumosului despre care s-a vorbit astăzi, a adevărului și a dragostei’’, a declarat Ivan Pilchin, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, la evenimentul festiv organizat pe Aleea Clasicilor din centrul capitalei.

Pentru scriitorul Arcadie Suceveanu, Eminescu este „elementul principal din tabelul Mendeleev al valorilor culturii naționale și universale”.

„În acel tabel al valorilor este și elementul Eminescu, poate să vină altcineva să ocupe alte valori, fiindcă mai sunt căsuțe goale în tabelul elementelor literaturii și ale culturii, dar nu pot să-l dizloce pe Eminescu”, s-a arătat convins Arcadie Suceveanu.

„Mihai Eminescu a fost pentru neamul meu un reper”

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a venit cu un buchet de trandafiri la bustul marelui poet român, universal, Mihai Eminescu.

„Am venit, ca și dumneavoastră, cu un buchet de flori la bustul marelui nostru poet național, Mihai Eminescu. Prin acest gest dorim să-i felicităm pe toți creatorii de frumos, pe toți oamenii de cultură care prin actul lor de creație au reușit să înscrie cultura română în vastul și bogatul patrimoniu universal. Este o zi pe care eu personal o sărbătoresc a cincea oară aici la Chișinău și vreau să vă fac o mărturisire după această perioadă: este o zi care, în special la Chișinău, se simte frumos, se simte deosebit, pentru că sărbătorim la fel această zi importantă a culturii noastre naționale”, a declarat diplomatul român.

Gheorghe Chiperi este un bărbat de vârsta a treia care a ținut să urmărească de la început până la sfârșit toată ceremonia dedicată Zilei Culturii Naționale la bustul lui Mihai Eminescu.

„Pentru mine e o mândrie să vin în ziua aceasta aici să-l omagiez pe Eminescu. Acesta a fost pentru neamul meu un reper. El m-a călăuzit până la vârsta la care sunt. M-am bucurat de creația lui. Nu cunosc toate operele, de aceea am venit aici, vreau să aud tot mai multe despre el, lucruri pe care încă nu am reușit să le cunosc”, este decis să „învețe cât trăiește” Gheorghe Chiperi.

Text semnat de Lina Oglindă, stagiară