FARISEISMUL autorităților de la Chișinău: Bani de la București versus expoziții cu informații denigratoare la adresa României

Autoritățile de la Chișinău, în frunte cu primarul Ion Ceban, au autorizat o „expoziție” a unei organizații moldoveniste care promovează retorica sovietică în raport cu identitatea românilor basarabeni.

Afișe pe care scrie că România ar fi „anexat” Basarabia au apărut pe gardul din spatele monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului chiar pe 27 martie, în ziua când s-au împlinit 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România, anexată peste 22 de ani de către Uniunea Sovietică în baza unei înțelegeri a lui Hitler și Stalin.

Fosta deputată Ana Guțu condamnă decizia autorităților locale de la Chișinău.

„Exact în ziua celebrării a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România, ONG-ul „Urmașii lui Ștefan”, o făcătură extremistă a stângii socialiste din Republica Moldova, a afișat panouri pe care scrie că România a ocupat Basarabia la 27 martie 1918. Asta în timpul când pe 27 martie 2021 veneau în Republica Moldova circa 51 000 doze de vaccin anti-Covid din România. Domnule pretor (Vadim Brânzaniuc - n.r.), cum rămâne cu cele 800 000 de euro oferite de Primăria sectorului 1 București pentru reabilitarea parcului Alunelu din Chișinău? Interesant, sunteți cetățean al României? Dar subalternii și colegii dumneavoastră care au autorizat „expoziția”?Rușine celor lipsiți de memoriei și de coloană vertebrală! Câți mai sunteți din această categorie, oploșiți prin instituțiile statului Republica Moldova?”, a întrebat Ana Guțu pe Facebook.

Menționăm că, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat Unirea Basarabiei cu România. Basarabia, teritoriu românesc rupt din trupul vechii Moldove şi alipită de Rusia în 1812, a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!", scria în actul semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa și secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan.

În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa primului ministru de la București Alexandru Marghiloman, care, în numele poporului român, al guvernului României şi al Regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.