DOVEZI despre FALSURILE lui Igor Dodon despre comerțul R. Moldova cu Federația Rusă

După clasarea pe locul doi în primul tur al alegerilor, staff-ul electoral al lui Igor Dodon a renunțat la scenariul inițial, care îl prezenta pe Dodon drept președinte al tuturor moldovenilor, și a revenit la tactica deja încercată în timp de denigrare printr-o campanie amplă de răspândire a falsurilor despre contracandidata sa, scrie deschide.md.

La televiziunile controlate de oamenii lui Dodon și, mai nou, de către cele ale lui Șor, prin presa subordonată, dar și prin răspândirea ziarelor de către oamenii plătiți de Dodon, sunt distribuite falsuri potrivit cărora, dacă devine Maia Sandu președinte, va întreprinde o serie de acțiuni dăunătoare economiei moldovenești.

Propagandiștii lui Dodon pun accent, în special, pe relațiile economice cu Federația Rusă. Chipurile, ele vor fi întrerupe iremediabil imediat ce Dodon nu va mai fi președinte.

Într-o fițuică propagandistică distribuită de oamenii socialiștilor Maia Sandu este acuzată de „promovarea unei politici rusofobe, ostile relațiilor strategice și de prietenie cu Rusia. Iar acest fapt va avea drept consecință blocarea exporturilor de fructe, legume, vinuri, probleme de plecare la muncă pentru cetățeni, majorarea prețurilor la gaz”.

Dincolo de falsul evident că Maia Sandu ar promova o politică rusofobă și ostilă relațiilor cu Rusia, funcția de președinte nici nu oferă împuterniciri pentru a lega sau dezlega relații economice.

Totuși, este de remarcat că candidata PAS în alegeri a declarant de fiecare data despre o politică externă echilibrată însă punând accentul pe relațiile cu vecinii nemijlociți – România și Ucraina, apoi cu Uniunea Europeană, unde ajung 2/3 din exporturile moldovenești și cu care există și un Acord de Liber Schimb pe larg valorificat.

Acordul de liber schimb, nerespectat de Federația Rusă

Și relațiile economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să se subordoneze Acordului de Liber Schimb din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) intrat în vigoare încă la începutul lui 2013 însă care a funcționat și până atunci. Acest acord presupune liberalizarea comerțului, deci eliminarea tuturor barierelor tarifare, netarifare, anularea taxelor vamale și, dacă Federația Rusă l-ar respecta, atunci aceste facilități ar trebui să funcționeze indiferent de cine este la guvernare în statele membre ale Comunității.

Totuși, la momentul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, implicit a Acordului de Liber Schimb, parafate la finele lui 2014, Rusia a pedepsit Republica Moldova, instituind o serie de restricții și bariere pentru vinurile, fructele și legumele moldovenești. În special, agricultorii moldoveni au avut de suferit din această cauză în anii 2014 și 2015, fiind luați pe nepregătite de decizia cu substrat evident geopolitic.

După asta a demarat o campanie de deportări ale moldovenilor aflați la muncă în Federația Rusă. Drept urmare, atât comerțul cu Federația Rusă cât și remiterile de bani de la muncitorii moldoveni din această țară, cândva într-adevăr partenerul economic nr. 1 al Republicii Moldova s-au redus considerabil. Și asta, deoarece atât exporturile moldovenești cât și moldovenii care nu au de lucru acasă s-au reorientat spre Uniunea Europeană. Drept urmare, UE a devenit de departe cea mai mare piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești dar și principala sursă de remiteri, care intră în economia moldovenească.

O economie orientată în proporție de 2/3 spre UE

Potrivit ultimelor date actualizate în ce privește comerțul exterior al Republicii Moldova, plasate pe site-ul Biroului Național de Statistică, în primele opt luni ale anului în curs Rusiei i-au revenit 9,75% din exporturile moldovenești iar României – 27,55%. În condițiile guvernării lui Dodon, care a avut toate posibilitățile să redeschidă piața rusească pentru mărfurile moldovenești, ponderea acesteia în totalul de exporturi a crescut cu doar cu 0,76 puncte procentuale de la începutul anului. În anul 2019 26,8% din mărfurile moldovenești au ajuns în România și doar 8,99 în Rusia. Exporturile moldovenești în UE s-au ridicat la aproape 65%, pondere similară cu cea de anul trecut.

În ce privește exporturile de vin, și aici președintele rus dezinformează. Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), anul trecut 13,8% din exporturile de vin moldovenesc îmbuteliat au ajuns în România, 12,8% – în Polonia și doar 12,7% în Federația Rusă. Alte 11,9% au ajuns în China iar 11,5% – în Cehia. Altfel spus, 12,7% din exporturi sunt prea puțin pentru a afirma că fără piața rusească, Moldova se prăpădește.

Tot ONVV anunță că vinurile în vrac au ajuns în cea mai mare parte în Belarus, piață care deține 43% din totalul cantității de vin moldovenesc exportat în vrac și 39% din totalul veniturilor acumulate.

Și remiterile din Rusia sunt în scădere

Potrivit unor date făcute publice de Banca Națională a Moldovei (BNM), în luna septembrie 2020, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 148,47 milioane de dolari, fiind înregistrată o creștere puternică a acestui indicator, cu 48,1 la sută față de septembrie 2019.

În același timp, din Rusia care domina cândva fără drept de apel topul țărilor de unde proveneau remiterile moldovenilor, au intrat doar 20,12 milioane de dolari ceea ce reprezintă 13,5% din total. La acest capitol, Rusia este abia pe locul trei după Israel de unde au provenit 17,5% din remiteri și Italia cu 13,8%.

Ponderea intrărilor din Uniunea Europeană a crescut în septembrie cu 51%. Și asta, în condițiile BREXIT-ului, când statisticile sunt afectate de ieșirea Marii Britanii din UE. Dacă facem abstracție de Marea Britanie în statisticile din 2019, atunci creșterea intrărilor de remiteri din țările UE în Republica Moldova ar fi chiar de 77%. În timp ce cele din Rusia sunt în scădere continua.

Altfel spus, în condițiile coronacrizei și recesiunii instalate deja în al doilea trimestru al anului curent, moldovenii văd salvarea în emigrarea la muncă în Uniunea Europeană și, în general, în Occident. Anume aceste remiteri mai țin, într-un fel, pe linia de plutire, economia șubredă a Republicii Moldova.

Gazul rusesc nu mai este singura sursă accesibilă pentru Republica Moldova

Importurile din Federația Rusă în Republica Moldova s-au redus cu 4% în primele opt luni ale anului, în special datorită scăderii consumului de gaze naturale dar și ieftinirii acestora ca efect al coronacrizei.

Amintim că gazul rusesc era cea de-a treia pârghie de presiune asupra Republicii Moldova, politicienii rusofili de la Chișinău speculând adesea cu faptul că, în schimbul atitudinii servile față de Kremlin, Republica Moldova va avea gaze ieftine de la ruși. Iată că, în ianuarie-octombrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019,importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au scăzut cu 28% pe fundalul unei ierni extrem de călduroase și al opririi unor întreprinderi energofage în legătură cu starea de urgență.

Mai mult, din august, după ce a fost dat în exploatare gazoductului Ungheni-Chișinău, Republica Moldova are posibilitatea să importe peste jumătate din necesarul de gaze din România, iar peste un an va putea importa întreaga cantitate. Totodată, după ce în Republica Moldova a intrat în vigoare al treilea pachet energetic al Uniunii Europene, gazele pot fi cumpărate de pe piețele europene prin intermediul traderilor.

În concluzie, relațiile economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă s-au redus semnificativ în ultimii ani, ultima ajungând un partener economic de importanță medie pentru statul moldovenesc.

Chiar și așa, Maia Sandu a anunțat de mai multe ori că relațiile economice cu Rusia sunt importante și urmează a fi dezvoltate într-un făgaș constructiv și reciproc avantajos.

Declarație: Federația Rusă e gata să conlucreze cu orice președinte ales

De altfel, reacția Federației Ruse după primul tur de scrutin a fost în aceeași cheie.

Viceministrul rus de externe, Andrei Rudenko, într-un comentariu oferit agenției RIA Novosti privind rezultatele primului tur al scrutinului prezidențial din 1 noiembrie a spus că Federația rusă este gata să coopereze cu orice președinte care va fi ales de poporul Moldovei.

„Suntem gata să lucrăm cu poporul Moldovei. Dacă poporul Moldovei va alege un reprezentant sau altul, noi suntem gata să conlucrăm cu toți!”, a declarat Rudenko citat de agenția de stat rusă.

Embargoul rusesc, încă în vigoare

Un comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, ne spunea în luna iunie că secretarii de stat ai ministerului, Iuliana Drăgălin și Iulian Postică, au participat la întrevederea copreședinților Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, unde au fost abordate subiectele conexe intensificării cooperării economice, comerciale și investiționale dintre ambele state. La acel moment, părțile au discutat despre progresele înregistrate în urma realizării înțelegerilor convenite în cadrul Comisiei mixte moldo-ruse pentru colaborare economică din 19 septembrie 2019 și problemele legate de eliminarea constrângerilor existente în comerț, simplificarea procesului de export al produselor moldovenești pe piața rusă.

Altfel spus, în septembrie 2019 embargoul rusesc încă mai era în vigoare, iar de atunci și până în iunie el n-a fost anulat. Așa cum de la acel moment nu a existat nicio declarație sau comunicat al autorităților privind soluționarea problemei, e firesc să credem că restricțiile rusești sunt în vigoare și la acest moment.

Iar unele permisiuni de export a produselor moldovenești pe piața rusească au fost făcute într-un context clientelar și nu au fost negociate la nivel guvernamental.