Experții au dezvăluit ce se ascunde în centrul Lunii, de fapt. Puțini se așteptau la o astfel de structură

Unii experți credeau că centrul Lunii e lichid, pe când alții credeau că e solid, scrie Science Alert.

Descoperirea poate duce la o înțelegere mai profundă a istoriei Lunii și a Sistemului Solar.

„Rezultatele noastre ridică un semn de întrebare despre câmpul magnetic al Lunii,” a scris echipa de cercetare care a studiat ce se ascunde în centrul Lunii, de fapt. Echipa a fost condusă de astronomul Arthur Briaud. „Datorită faptului că demonstrează existența unui nucleu. Și susține o manta globală.”

Analizarea compoziției interioare a obiectelor din Sistemul Solar e mai eficientă prin studierea datelor seismice. Modul în care undele acustice generate de cutremure trec prin și se reflectă de materialul din interiorul planetei sau Lunii poate ajuta experții să creeze o hartă detaliată a interiorului obiectelor.

În cadrul misiunii Apollo, au fost adunate date seismice lunare. Rezoluția e prea mică pentru a determina exact structura nucleului Lunii.

Pentru a-și dea seama dacă centrul e lichid sau solid, Briaud și colegii săi au adunat date din alte misiuni spațiale și experimente cu laser. Astfel, au creat un profil cu mai multe caracteristici ale Lunii. Printre acestea se numără și nivelul de deformare cauzat de interacțiunea gravitațională cu Pământul.

După aceea, au realizat un model cu diferite tipuri de nucleu, pentru a vedea care e cel mai apropiat de datele pe care le aveau. Dincolo de ce se ascunde în centrul Lunii, experții au descoperit mai multe detalii inedite.

Material mai dens, din centrul Lunii, cade spre centru. Materialul cu o densitate mai scăzută se ridică. Această activitate a fost propusă în mai multe teorii, pentru a explica existența anumitor elemente vulcanice pe Lună.

Nucleul solid are o densitate de aproximativ 7.822 de kilometri pe metru cubic. Această densitate e foarte apropiată de cea a fierului.

Potrivit studiului care a analizat ce se ascunde în centrul Lunii, de fapt, nucleul satelitului natural e foarte similar cu cel al Pământului. Are un strat superior fluid și un centru solid. Potrivit modulului, stratul exterior are o grosime de aproximativ 362 de kilometri. Nucleul are o dimensiune de aproximativ 258 de killometri, adică aproape 15% din raza întreagă a Lunii.

În 2011, o echipă condusă de Renee Weber, din cadrul NASA, a ajuns la un rezultat similar, cu datele Apollo.

Noile rezultate confirmă teoriile precedente. În plus, susțin teoria potrivit căreia Luna are un nucleu similar cu al Pământului, spre surprinderea mai multor experți.

Află și care e planeta cu cele mai multe Luni din Sistemul Solar.

Această descoperire ridică semne de întrebare privind evoluția Lunii. Se știe că Luna a avut un câmp magnetic puternic. Acesta și-a început declinul în urmă cu 3.2 miliarde de ani. Un astfel de câmp magnetic e generat de mișcarea din nucleu. Așa că această structura care se află în centrul Lunii și compoziția ei poate explica declinul și dispariția câmpului magnetic.