Era impunității s-a încheiat pentru giganții tech: verdict istoric împotriva Instagram și YouTube redesenează viitorul rețelelor sociale

Un juriu din Los Angeles a pronunțat un verdict extrem de dur împotriva a două dintre cele mai populare platforme digitale din lume, Instagram și YouTube.

Instanța a decis că aceste aplicații sunt addictive și că au fost proiectate deliberat în acest fel. Mai mult, proprietarii lor au fost găsiți neglijenți în ceea ce privește protecția copiilor care le-au folosit.

Este un moment sumbru pentru Silicon Valley, iar implicațiile sunt de anvergură globală.

Giganții tehnologici implicați, Meta și Google, trebuie acum să plătească despăgubiri în valoare de 6 milioane de dolari unei tinere cunoscute sub numele de Kaley, victima din centrul acestui caz.

Kaley a susținut că aceste platforme au lăsat-o cu tulburare de dismorfofobie corporală, depresie și gânduri suicidare.

Ambele companii intenționează să facă apel. Meta susține că o singură aplicație nu poate fi considerată în mod exclusiv responsabilă pentru o criză de sănătate mintală în rândul adolescenților.

Google, la rândul său, afirmă că YouTube nu este o rețea socială.

Dar, pentru moment, verdictul înseamnă că „era impunității s-a încheiat”, după cum apreciază Dr. Mary Franks, profesor de drept la Universitatea George Washington.

Este dificil de supraestimat cât de schimbător de joc este acest verdict pentru rețelele sociale.

Indiferent ce se va întâmpla în continuare – și cu siguranță vor urma apeluri și alte proceduri juridice – această decizie va redefini peisajul digital.

Ar putea fi chiar începutul sfârșitului erei rețelelor sociale așa cum o cunoaștem acum.

Utilizatorii obișnuiți să deruleze fără oprire probabil nu au fost surprinși de rezultat. Însă companiile tehnologice, cel mai probabil, au fost.

Meta și Google au acumulat costuri juridice uriașe pentru a se apăra. Acest caz, împreună cu altele similare, este în mod evident de o importanță majoră pentru ele.

Alte două companii implicate în proces – TikTok și Snap, proprietarul Snapchat – au ales să se înțeleagă înainte ca dosarul să ajungă efectiv în fața instanței. În mediul tehnologic se șoptea că nu-și puteau permite o luptă de durată.

Rețelele sociale au prezentat în ultimii ani, în cadrul unor briefinguri bine pregătite, diverse instrumente puse la dispoziție în special părinților pentru a proteja copiii online.

Instanța a stabilit însă că aceste măsuri nu au fost suficiente.

Arturo Bejar, fost angajat al Instagram, a declarat că l-a avertizat pe Mark Zuckerberg în urmă cu câțiva ani asupra pericolelor pe care platforma le prezintă pentru copii.

„S-a transformat dintr-un produs pe care îl foloseai, într-un produs care te folosește el pe tine”, a spus el. Meta a negat acuzațiile.

Unii experți au descris verdictul drept momentul „big tobacco” pentru marile companii tech, referindu-se la felul în care industria tutunului a fost, în timp, responsabilizată, chiar dacă fumatul nu a dispărut complet.

Ar putea apărea avertismente de sănătate pe ecrane? Sau poate vor fi restricționate reclamele și oportunitățile de sponsorizare?

În prezent, companiile tehnologice sunt protejate în SUA de o clauză cunoscută sub numele de Secțiunea 230, care le scutește de răspundere pentru conținutul publicat pe platformele lor. Alte tipuri de companii media nu beneficiază de acest scut juridic.

Se spune adesea că industria tehnologică nu ar putea supraviețui fără această protecție. Totuși, scepticismul față de această clauză pare să crească, iar Comisia pentru Comerț din Senat a organizat recent o audiere pentru a o discuta.

Liderii din tehnologie au avut în general o relație confortabilă cu președintele american Donald Trump, care a susținut sectorul. Până acum însă, el nu a sărit în apărarea lor.

O altă variantă ar fi ca platformele să fie obligate să elimine toate funcțiile concepute pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp conectați.

Însă implicarea utilizatorilor este esențială pentru marile companii tech.

Dacă dispar toate aceste tehnici – derularea infinită, recomandările generate de algoritmi, redarea automată – rămâne o experiență de social media foarte diferită, poate chiar limitată.

Succesul marilor platforme se bazează pe „traficul de oameni”: menținerea unui număr cât mai mare de utilizatori online, cât mai mult timp și cât mai des, astfel încât să poată fi expuși la cât mai multe reclame. Așa își câștigă banii companiile.

În anumite teritorii, inclusiv în Marea Britanie, copiii nu mai contribuie la această mașină de publicitate decât după intervenția autorităților de reglementare.

Totuși, copiii de astăzi vor fi adulții de mâine, iar pentru companiile tehnologice scenariul ideal este ca ei să împlinească 18 ani deja ca utilizatori fideli.

Facebook, rețeaua socială originală a Meta, este adesea numită în glumă „platforma boomerilor”. Totuși, estimările pentru 2025 arată că aproape jumătate dintre utilizatorii săi la nivel mondial au între 18 și 35 de ani.

Victoria în instanță obținută de Kaley marchează a doua înfrângere importantă a giganților tech într-o serie de procese similare programate în SUA anul acesta. Iar altele urmează.

„Acest verdict istoric, împreună cu multe alte procese similare intentate împotriva companiilor de social media, semnalează o schimbare în modul în care instanțele privesc designul platformelor ca pe un set de alegeri care pot avea consecințe juridice și sociale reale”, a explicat Dr. Rob Nicholls, de la Universitatea din Sydney.

„Se deschide astfel calea pentru contestări mai ample la adresa rețelelor sociale și a altor sisteme tehnologice concepute pentru a maximiza implicarea, în detrimentul stării de bine a utilizatorilor.”

Australia, unde trăiește Dr. Nicholls, a făcut deja un pas ferm în această direcție.

În decembrie, țara a blocat accesul minorilor sub 16 ani la cele mai mari platforme sociale.

Regatul Unit și alte state analizează aceeași măsură, iar acest verdict dă cu siguranță greutate suplimentară argumentelor în favoarea restricțiilor.

Pentru unii părinți care s-au confruntat deja cu efectele negative ale rețelelor sociale, interdicția pentru copii pare o decizie evidentă.

„Faceți-o pur și simplu acum”, a declarat recent Ellen Roome, o mamă îndurerată din Marea Britanie.

Ea militează pentru schimbări în domeniul rețelelor sociale după moartea fiului ei de 14 ani, Jools Sweeney, deces pe care îl pune pe seama unui „challenge” online eșuat, din 2022.

Parlamentul, însă, rămâne divizat în privința măsurilor ce trebuie luate.

Camera Lorzilor și Camera Comunelor sunt implicate în prezent într-un proces cunoscut sub numele de „ping pong” pe marginea unui amendament la Proiectul de Lege privind Școlile și Bunăstarea Copiilor. Acest amendament ar acorda miniștrilor un an pentru a decide ce platforme să fie interzise pentru cei sub 16 ani.

Poate că noul verdict va reuși să unească politicienii și membrii celor două Camere, și nu doar în Marea Britanie. Ne vom întreba, într-o bună zi, cum de am permis vreodată ca copiii să aibă acces nelimitat la rețelele sociale?