Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că R. Moldova a fost „țepuită” de 100 de milioane de euro și a rămas și fără Portul Giurgiulești

Republica Moldova a acordat facilități fiscale în sumă de 100 de milioane de euro investitorului străin care a preluat recent Portul Giurgiulești în schimbul stingerii datoriei de 17,7 milioane de dolari față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltre (BERD).

În anul 1995, Republica Moldova a început construcția Portului Giurgiulești, iar BERD s-a oferit sa împrumute Guvernul cu 25,5 milioane de dolari. Condiția era ca Executivul să garanteze un anumit volum de achiziții de produse petroliere prin intermediul întreprinderii sale de stat.

Guvernul nu avea cum să-și îndeplinească obligația contractuală, ca urmare a privatizării întreprinderii de stat din domeniul petrolier, iar Portul Giurgiulești s-a transformat dintr-un proiect de țară în cea mai mare durere de cap a Guvernului.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, portul s-a dovedit a fi un proiect imposibil de realizat. Chiar dacă Guvernul achitase deja o anumită parte din credit, totuşi datoria era, în anul 2004, mult mai mare decât creditul iniţial. Portul nu avea nici cea mai mică capacitate de plată și, respectiv, toată această datorie a devenit a bugetului de stat.

În cazul Portului Giurgiulești, datoria deja era garantată de Guvern, care nu avea cum să o achite, iar BERD dorea să vadă un plan cum își recuperează banii dintr-un proiect mort.

„Soluția care a fost identificată a fost atât de „genială”, încât până în prezent este secret de stat. Acordul de investiții din 2004, în urma căruia BERD și-a primit banii înapoi, iar Republica Moldova rămas fără Port, este cel mai protejat secret de stat. Legea votată de Parlament doar stipulează că se aprobă acest Acord. Niciun deputat până în prezent nu au văzut acest acord votat de Parlament”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit acestui Acord aprobat pe timpul guvernării comuniste a lui Voronin, Guvernul R. Moldova s-a obligat să achite timp de opt ani peste 100 de milioane de euro. Această sumă urma să fie achitată pentru un credit inițial de 17,7 milioane de dolari.

„Guvernul la acea vreme sincer credea că, plătind 100 de milioane de euro, și-a rezolvat problema pentru totdeauna, dar nu a fost să fie. Cel mai probabil urmează să mai achităm alte zeci de milioane de euro”, crede Ioniță.

În perioada 2010-2011, în jurul Portului Giurgiulești încep mai multe tranzacții, care au devenit subiect de anchetă și dosare penale în Republica Moldova, iar drept rezultat investitorul cu care Guvernul Moldovei a semnat acordul de investiții în 2004 este deposedat de port. Istoria nu se termină aici, aparent tranzacţia din 2011 era doar una intermediară, care s-a finalizat doar în 2021, când BERD declară că preia operatorul Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

„Potrivit Acordului de investiţii din 2004, Guvernul R. Moldova şi-a asumat angajamentul de a proteja investitorul privat, nicio tranzacţie cu acţiunile portului nu poate fi efectuată fără acordul său. În plus, Guvernul garantează tuturor investitorilor protecţia legală şi executarea legii. Ori ceea ce se întâmplă în jurul Portului Giurgiuleşti ridică riscuri de zeci de milioane de euro pentru cetăţenii Republicii Moldova, care riscă să achite aceste sume în cazul unui litigiu internaţional în care va fi atras Guvernul R. Moldovei”, avertizează expertul Veaceslav Ioniță.