DURERE // „Când moare un om pe care l-ai iubit, te doare. Când acel om pe care l-ai iubit moare în chinuri, ceva moare și în tine”

Aceste cuvinte îi aparțin Olgăi Sinikovskaia, o pensionară din Tiraspol. Soțul său a decedat în 2017 din cauza cancerului de prostată. Îngrijirea paliativă l-ar fi putut cruța de dureri fizice și suferințe emoționale. Însă, în 2017, acest tip de serviciu lipsea în stânga Nistrului.

Din 1992, stânga Nistrului a ratat programele de dezvoltare ale partenerilor de dezvoltare, de care a beneficiat Chișinăul. Lipsa investițiilor a afectat calitatea serviciilor publice și condițiile de viață ale populației.

În timp ce pe malul drept, îngrijirea paliativă devine parte a sistemului medical în 2008, în stânga Nistrului doctorii nu au fost instruiți să preia această abordare. Pacienții cu boli terminale, în special cei care suferă de cancer, și familiile lor se pomeneau în impas.

Ultimele luni de viață, insuportabile

Doza de opioide prescrisă pentru soțul Olgăi, după protocoalele sovietice, era prea mică pentru a-i alina durerile. Boala a fost lungă și grea, iar ultimele două luni insuportabile.

„Nu voia să-l vadă copiii suferind”, povestește văduva. Bărbatul avea nevoie de ajutor și supraveghere 24 de ore din 24. Boala grea a fost o încercare și pentru Olga. Din cauza nopților nedormite, femeia ajunse să-și piardă cunoștința și de câteva ori în zi.

O altă femeie din Tiraspol, pe care o vom numi Maria (ea a decedat la scurt timp de la scrierea materialului), își imagina viața la 64 de ani altfel: având grijă de nepoți, gătind pentru ei. „Fiind utilă”, așa cum spunea ea. Planurile i-au fost date peste cap în 2016, când a fost diagnosticată cu cancer. Un an după operație, boala și-a luat revanșa. A revenit sub formă de un limfom care i-a afectat brațul drept atât de mult, încât abia își putea mișca degetele.

„Aș vrea ca toată lumea să mă țină minte așa cum am fost înainte de boală”, afirma Maria. Încercând să rămână pozitivă, lupta ca să păstreze controlul asupra propriei vieți. Morfina o ajuta să-și recapete „independența” de la durere.

Standarde învechite în Transnistria

Controlul durerii pentru pacienții cu boli terminale este o schimbare fundamentală în medicina din stânga Nistrului. Până de curând, doctorii aveau o abordare diferită.

„Lucram după standarde învechite”, afirmă Alina Andreeva, șefa Clinicii de oncologie din Tiraspol. Rolul unui medic oncolog era să facă operații, radiații și chimioterapii, însă lipsea abordarea generală.

Alina Andreeva, împreună cu alți medici din stânga Nistrului, înțelegea că e nevoie de o altă abordare pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer terminal. De aceea, a stabilit o cooperare cu colegii de pe malul drept al Nistrului și a preluat experiența Hospice-ului „Angelus Moldova” în crearea și gestionarea serviciilor paliative.

Șase centre paliative, în R. Moldova

La Chișinău, anual, echipele mobile asigură îngrijire la domiciliu pentru peste 300 de pacienți: asistență socială, medicală, psihoterapie și medicamente. Hospice-ul lucrează strâns cu pacienții și familiile lor, le evaluează necesitățile și le oferă recomandări.

„Când simptomele sunt controlate, pacientul nu mai trebuie să apeleze la serviciul de urgență. El își controlează singur simptomele, iar dacă intervine o schimbare, apelează la echipa mobilă, care are 72 de ore pentru a-i restabili starea”, spune Valerian Isac, directorul Angelus Moldova.

În Republica Moldova activează șase centre paliative. Unicul pentru copii este gestionat de Angelus Moldova.

„E un răgaz pentru părinți, mai ales pentru mame, care de cele mai multe ori îngrijesc acești copii lungi perioade de timp fără nicio întrerupere. Pentru mama unui copil cu paralizie cerebrală, a fost primul repaus în 17 ani”, povestește Rodica Costin, managera centrului.

Nicu era printre copiii găzduiți la centru. La vârsta de 15 ani avea trecute în cartela medicală două intervenții chirurgicale pentru eliminare de tumori pe creier. Familia sa îl putea vizita la centru oricând. „Am nevoie de liniște. Aici mă simt bine”, spunea el. Cel mai mult îi place să facă origami.

Faptul că Nicu își trăiește viața fără durere e ca „o piatră luată de pe suflet” pentru părinții săi.

Controlul durerii ușurează nu doar viața pacienților, dar și a familiilor lor

Acum, medicii din stânga Nistrului oferă asistență medicală și psiho-emoțională pacienților cu boli terminale, datorită unei cooperări de șase luni cu echipa Hospice-ului „Angelus Moldova”.

„Avem viziuni noi și o abordare modernă față de pacienți. Știm ce tipuri de medicamente provoacă efecte secundare și știm cum să le oprim”, declară Alina Andreeva.

Controlul durerii și a efectelor secundare ușurează nu doar viața pacienților, dar și a familiilor lor. Când pacientul își recapătă energia, și familia poate reveni la activitățile cotidiene.

„Pe vremuri luptam pentru longevitate. S-a dovedit, însă, că trebuie să luptăm mai întâi de toate pentru calitatea vieții. Iar acolo unde există calitatea vieții, se adaugă și zile”, afirmă Alina Andreeva.

S-a schimbat și felul în care medicii comunică cu pacienții. Anterior, ei anunțau doar rudele despre speranța de viață și ascundeau adevărul de pacient, fiind convinși că așa e mai uman.

„De fapt, nu e așa. Este un drept fundamental, să știi ce va urma”, concluzionează doctora.

Îngrijirea paliativă își face drum în stânga Nistrului

În paliație, medicii sunt instruiți să comunice pacienților pronosticul de viață.

„Negarea, furia, negocierea, depresia, și în final, acceptarea. Unii pacienți se blochează în una dintre aceste etape. Când intervine acceptarea, pacientul se concentrează pe cele mai importante lucruri. Unii își realizează un vis pe care l-au tot amânat. Așa e aspectul psiho-emoțional al îngrijirii paliative”, povestește Valerian Isac, Angelus Moldova.

Cu toate că medicii din stânga Nistrului practică acum îngrijirea paliativă, deschiderea unui centru de paliație și a unui hospice mobil ar completa sistemul de îngrijire paliativă. Acum, medicii din stânga Nistrului adună date referitor la numărul total al pacienților care au nevoie de asistență paliativă. Datele vor servi drept argument principal pentru a cere sprijin în crearea unui astfel de centru.

Doar așa, mult mai mulți pacienți vor avea șansa să-și înfrunte durerea și să-și mențină în continuare calitatea vieții.

Proiectul cu privire la inițierea serviciului de îngrijire paliativă în stânga Nistrului a fost realizat de Hospice „Angelus Moldova” în colaborare cu Asociația Obștească „Oncologii Transnistriei”. Cooperarea a fost finanțată de Uniunea Europeană în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Text de Irina Perciun, PNUD Moldova