După 70 de ani, nepoții își aduc acasă bunicii deportați în Siberia: Muzeu în AER liber, lângă Chișinău

La mai puțin de 30 de kilometri de Chișinău, în satul Mereni din raionul Anenii Noi, se construiește un complex muzeal în aer liber, pentru ca oamenii să nu uite niciodată sacrificiul bunicilor lor deportați în trenurile morții de ruși în Siberia.

În 2019, anul în care se împlinesc 70 de ani de la unul dintre valurile de deportări în masă a basarabenilor din timpul procesului de rusificare de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în acest complex va fi reluat întreg drumul făcut de familiile dezrădăcinate din Basarabia către nordul rusesc înghețat.

Proiectul a luat naștere tocmai din dorința urmașilor celor care nu s-au mai întors acasă din Siberia ca povestea lor să nu fie uitată: Alexandru Postica, un avocat din Mereni, a început să lucreze la crearea complexului în 2013, în memoria și amintirea bunicului său, scrie gazetastudențească.ro.

Pavel Postică încearcă să reconstituiască acea cale spre Siberia al basarabenilor deportați în timpul celui de-al doilea val de represiuni, din 1949, într-un complex muzeal în aer liber care va ilustra diferite etape din drumul pe care l-au parcurs de la casa părintească până în ținuturile Siberiei.

Chiar dacă se află în proces de construcție, complexul deja a atras mai mulți vizitatori, atât oameni din R. Moldova, cât și din România.

Pe o suprafață de peste trei hectare, în inima satului, pe un șes, sunt amenajate deja câteva piese din cadrul complexului. Este vorba despre „Casa părintească”, care reprezintă începutul drumului, locul de unde au fost ridicați oamenii. Încăperea prezintă o locuință tipic moldovenească de unde nu lipsea cuptorul și casa mare.

Casa părintească, prima construcție din lut care poate fi vizitată în complexul din Mereni, este o copie perfectă a unei gospodării din anii 1930-1940. Încă de la intrare, fațada albă, ferestrele mici și acoperișul din țiglădau senzația unui aer de istorie amestecat cu praful din prezent. Aflată pe un șes, casa, înconjurată de un gard din nuiele, îți oferă o fereastră către felul în care trăiau oamenii acum 70 de ani. Poarta încă nu este construită, iar în curte se află o fântână albastră din lemn. În odăile mici, văruite, sînt cîteva paturi, o masă și scaune. Pe pereți stau întinse covoare țesute manual și în fiecare cameră este nelipsită o iconă și un mănunchi de busuioc. Și războiul de țesut se află în casă, iar într-o cameră va fi construit și un cuptor. Pe jos sunt întinse covoare mai subțiri iar în „casa mare”, pe o masă, stau și câteva fotografii vechi.

Alt modul al complexului finalizat îl reprezintă trei sculpturi în dimensiuni reale ce reprezintă Familia, Rugăciunea și Despărțirea. Sculpturile sunt executate în piatră albă, fiind aranjate în semicerc în fața casei părintești și reprezintă chipuri umane în diferite etape ale vieții. Sculpturile simbolizează etapele prin care au trecut oamenii până a ajunge la gară unde îi așteptau trenurile cu destinația Siberia.

În continuare este amenajat și al treilea modul, denumit „drumul Siberiei”. Aici este amplasat un vagon marfar specific perioadei, pentru a le arăta vizitatorilor condițiile inumane în care au fost transportați moldovenii spre Siberia. Fabricat din lemn, cu ușile și acoperișul din fier și fără ferestre, din exterior vagonul maro arată destul de bine. Cu toate acestea, doar privind spre el nu îți poți închipui cum puteau fi transportați oameni în asemenea condiții.

„Vagonul ne-a fost oferit de administrația Căilor Ferate din Moldova, fiind un model originar păstrat încă din perioada sovietică în care au fost transportați oamenii”, a declarat Ludmila Colesnic, primarul din Mereni.

Citiți întregul material AICI.