DECLARAȚIE: Mi-aș dori ca artiștii români și basarabeni să fie prezentați împreună

Directorul Muzeului Naţional Cotroceni, Liviu Jicman, a afirmat, în această săptămână, la vernisajul expoziţiei de artă contemporană „Republica Moldova - Conexiuni convergente", că şi-ar dori ca instituţia pe care o conduce să prezinte împreună artişti români şi basarabeni.

„Vă mărturisesc că mi-aş dori ca atât noi, cât şi alte instituţii sau alte iniţiative în plan cultural să aibă ocazia să prezinte împreună artişti români şi artişti basarabeni. Nu e cazul acestei expoziţii, dar poate că ne vom gândi la iniţiative viitoare în acest sens", a spus Jicman în deschiderea expoziţiei care reuneşte lucrări semnate de 33 de artişti din diferite generaţii, cu o prezenţă constantă în cadrul manifestărilor expoziţionale de la Chişinău, găzduită în Spaţiile Medievale ale Muzeul Naţional Cotroceni.

El şi-a exprimat satisfacţia pentru ocazia de a „prezenta arta din Republica Moldova într-o selecţie reprezentativă".

„Este vorba şi de pictură şi de sculptură. O imagine, să spunem, cât mai completă, chiar dacă spaţiul nu este atât de generos, aici în Spaţiile Medievale de la Muzeul Naţional Cotroceni", a mai spus Liviu Jicman.

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, consideră că asemenea acţiuni duc la o cunoaştere cât mai bună a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

„Vreau să felicit şi eu organizatorii, să doresc succes în continuare întru aprofundarea relaţiilor culturale şi în toate domeniile, aş spune, dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului şi fie ca asemenea expoziţii, asemenea acţiuni culturale, să fie cât mai dese, să ne cunoaştem cât mai bine", a spus Gribincea.

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Petru Lucaci, a afirmat că manifestarea este „tonică pentru scena vizuală naţională şi internaţională".

„Cred că este tonic pentru scena vizuală naţională şi internaţională. Şi faptul că la Chişinău se mai întâmplă un lucru admirabil - Bienala Naţională de pictură - un format susţinut de autorităţile din Republica Moldova, este minunat. Chiar suntem invidioşi că noi nu avem un astfel de format. Poate îl importăm şi aici şi îl trecem Prutul şi în zona noastră. (...) Felicitări pentru expoziţie. Mulţumim că aţi venit aici. Venim cu drag la Chişinău, avem deja invitaţia în buzunar. Ne bucurăm să ţinem aproape şi să lăsăm urma în spaţiul cultural contemporan", a spus Lucaci, citat de Agerpres.

Tudor Zbârnea, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, a accentuat că tendinţa artiştilor plastici din Republica Moldova este "de a fi cât mai mult împreună şi de a veni cu solicitări şi cu spaţiile expoziţionale pentru artiştii din ţară să expună la Chişinău".

„Pentru că avem nevoie de acest mediu artistic să domine şi acolo, iar artiştii de acolo să se integreze în mediul artistic de aici. Ceea ce încearcă să se facă prin Salonul Moldovei, Salonul Centenar şi Saloanele Naţionale. Eu mi-aş dori ca aici în ţară să se organizeze cât mai multe saloane naţionale şi să nu se uite că cercul, nu doar spiritual, ci şi cultural, nu se limitează la Prut, ci trece dincolo, ca artiştii de acolo să fie o prezenţă în evenimente culturale care au loc aici în ţară", a încheiat Tudor Zbârnea.

Şi Constantin Ciobanu, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria artei "George Oprescu" al Academiei Române, şi-a exprimat speranţa ca într-o zi să asistăm "la o mare retrospectivă a artei plastice din Basarabia, fie la Muzeul Cotroceni, fie la Muzeul Naţional de Artă a României".

Expoziţia este curatoriată de Tudor Zbârnea, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, selecţia cuprinzând 65 de lucrări din mai multe domenii - pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă - semnate, printre alţii, de Elena Bontea şi Sergiu Cuciuc, artişti care s-au lansat în anii '60, Simion Zamşa, Elena Karacenţev, Dumitru Bolboceanu, Ghenadie Jalbă din generaţia '80 - '90 sau artişti mai tineri, precum Igor Svernei, Florina Breazu, Gheorghe Ţărnă, Victor Macovei, Ruslan Tihonciuc.

Proiectul expoziţional doreşte să aducă în atenţia publicului libertatea opţiunilor artistice a creatorilor moldoveni atât de orientare modernă, cât şi tradiţională.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 7 - 27 martie şi va putea fi vizitată în Spaţiile Medievale, fie în cadrul turului expoziţional, fără programare, fie în cadrul turului complet de vizitare al Muzeul Naţional Cotroceni.