DECLARAȚIA Comitetului pentru Unitate și Bunăstare cu privire la relația ORGANICĂ a R. Moldova cu România: „Relația R. Modova cu România trebuie să avanseze și să contribuie la crearea spațiilor de integrare de care au nevoie cetățenii”

REMARCĂ // Este timpul ca relațiile frățești dintre România și Republica Moldova să fie ridicate la un nivel superior de interacțiune strategică și coeziune socială

România este partenerul strategic privilegiat și țara de primă opțiune privinddiversitatea aspectelor și domeniilor de interes vital pentru cetățenii Republicii Moldova. În plan economic, România este partenerul comercial esențial pentru producătorii din Republica Moldova. În plan politic, România este partenerul cel mai dedicat și recunoscut dintre statele-membre ale Uniunii Europene în calitatea sa de avocat al Republicii Moldova în intențiile ei de integrare europeană și de obținere a statutului de țară-candidat pentru aderare. Este un angajament solid și organic, cu un impact deosebit asupra cooperării strânse și interacțiunii dinamice dintre cele douățări.

Fiind conștienți că parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova derivă dintr-un proces organic de integrare și compatibilizare, credem cu tărie că acest obiectiv este viabil prin conceptul de „spații comune integrate”. Ideea spațiilor comune integrate are la bază o serie de acțiuni prioritare, strategii sectoriale si angajamente care răspund unui proiect de țară privind integrarea spațiului național, un ideal colectiv care poate fi susținut de întreaga clasa politică, de întreaga societate, contribuind la un autentic consens național. Noi credem că în aceste vremuri tulburi, de infinite provocări ale securității regionale și continentale, relația R. Modova cu România trebuie să avanseze și să contribuie la crearea spațiilor de integrare de care au nevoie cetățenii.

În acest context, considerăm necesar să punctăm următoarele priorități:

1.Este timpul ca relațiile frățești dintre România și Republica Moldova să fie ridicate la un nivel superior de interacțiune strategică și coeziune socială. Propunem semnarea unui Pact politic de unitate națională, de tip Snagov, prin care să ne angajăm cu toții, partide politice, asociații publice și private, universități și fundații, primării și alte entități de drept public și privat atât din România cât și din Republica Moldova, în fața oamenilor, a tuturor celor care cred în comunitatea noastră de limbă, istorie, cultură, credință și interese seculare, la susținerea unui proces de creare a spațiilor comune de integrare între cele două state românești.

2. Proiectul creării de spații comune România - Republica Moldova va fi orientată spre satisfacerea nevoilor reale ale oamenilor: vămi și posturi de control transfrontalier comune (o singură vamă); călătorii aeriene între România și Republica Moldova la prețuri corecte, accesibile tuturor cetățenilor, la tarife echivalente cu cele ale rutelor econom spre cele mai apropiate orașe europene; un sistem de asigurări obligatorii și facultative (publice și private) la standarde europene, oferite cetățenilor din România și Republica Moldova, în condiții egale; integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic al României, inclusiv prin intermediul liniilor de înaltă tensiune (în construcție „Isaccea – Chișinău”) și al liniilor de tensiune redusă existente; integrarea Republicii Moldova pe piața gazelor naturale (gazoductul „Iași – Ungheni – Chișinău”) și a produselor petroliere; integrarea activelor imobiliare și mobiliare prin extinderea Bursei comune de valori mobiliare și financiare din România; crearea unei Bănci Agricole Transfrontaliere specializate în investiții rurale, suplimentarea programelor de asistență economică pentru Republica Moldova cu garanții de stat pentru afaceri noi în domeniul agricol; polițe de asigurare mai ieftine și mai sigure pentru cetățenii români și moldoveni la trecerea frontierei, garantarea unor tarife europene de telefonie mobilă; polițe de asigurare a vieții; siguranța domiciliului, circulației într-un sistem armonizat pus în serviciul cetățenilor.

3. Ne dorim ca ajutoarele financiare nerambursabile, oferite cu generozitate de către România Republicii Moldova, inclusiv cele 100 mln. de euro, să fie orientate spre satisfacerea așteptărilor prioritare ale cetățenilor: consolidarea podurilor rutiere „Ungheni-Ungheni”, „Galați – Giurgiulești”, reabilitarea podului feroviar „Galați – Giurgiulești” - proiecte ce au fost incluse în Foaia de parcurs agreată la 23 noiembrie 2021 de România și Republica Moldova și care urmează a fi accelerate și valorificate. Multe dintre proiectele de investiții, pe care România ar trebui să le accelereze (proiectele de infrastructură rutieră - Autostrada Unirii A8, Autostrada A7 - Ploiești-Siret, drumul-expres Tișița-Albița, conexiunile feroviare, creșterea frecvențelor de zbor Chișinău - București, conexiunea cu alte orașe importante din România, care ar contribui semnificativ la integrarea economică, socială, culturală a Republicii Moldova în România.

4. Mai mult ca oricând, noi, semnatarii acestei Declarații, vrem să vedem România nu doar în calitate de partener politic privilegiat, ci și de partener economic principal al Republicii Moldova în domeniul investițiilor private. Susținem inițiativa constituirii unui Fond public al României pentru Republica Moldova, care ar pune bazele unor proiecte mari de infrastructură, reconstrucție a drumurilor, podurilor, serviciilor și memorialisticii naționale a orașelor mari și mici din Republica Moldova, sub patronatul municipiilor din România (București, Iași, Cluj, Brașov, Timișoara). Avem nevoie de efort consistent în condiții de transparență, încredere, dăruire și spirit antreprenorial.

5. Integrarea economică a României și Republicii Moldova trebuie să avanseze sistemic. În anul 2021, schimburile comerciale între cele două state românești s-au ridicat la 2,4 miliarde de dolari, dar ele pot fi dublate în următorii 4 ani, dacă vor fi tratate ca o prioritate a parteneriatului strategic. România este partenerul comercial numărul unu al Republicii Moldova (exportul de produse în România constituie 25% din totalul de 65% exportate în UE). Totuși, investițiile în sectorul industrial și de producție au fost puține și modeste, fapt ce impune căutarea unor instrumente și abordări noi. Este timpul ca România să se impună și ca avocat economic al parcursului european al R. Moldova.

6. Integrarea prin spații comune a României și Republicii Moldova trebuie să încurajeze inițiativa privată, antreprenoriatul liber, prin formarea unor campioni ai mediului de afaceri și inovație. Este necesar ca investițiile românești să fie echitabile și corecte în cadrul licitațiilor și proiectelor concesionale din Republica Moldova, să fie în consens cu politica de prevenire a abuzurilor. România și Republica Moldova trebuie să-și propună susținerea a cel puțin 5 corporații competitive private, care să le reprezinte pe plan internațional, urmând exemplul companiilor Purcari, Endava. România și Republica Moldova trebuie să ofere cel puțin 500 de granturi anuale pentru dezvoltarea de noi afaceri, stimulând campionii din mediul afacerilor private și educând o nouă generație de antreprenori, conectați la progres.

7. Ne dorim ca România să inițieze și să promoveze proiecte sistemice care să sporească competitivitatea produselor moldovenești agricole, industriale, farmaceutice, a tehnologiilor IT, ingineriei etc. Companiile private din România, băncile, fondurile de asigurări, fondurile de investiții, companiile de construcții vor identifica oportunitățile economice, garantate temeinic de guvernele de la Chișinău și București. În acest scop, România ar trebui să ofere 1% din PIB-ul său pentru completarea resurselor necesare Fondului Moldova. Acest fond ar putea fi suplinit, prin proiecte bine întocmite, în următorii 10 ani de la înființarea sa, cu cel puțin 100 mlrd $, în scopul cofinanțării public-private a infrastructurii ce leagă R. Moldova de România.

8. Recunoaștem necesitatea unui nou format pentru buna gestionare a parteneriatului strategic dintre România și R. Moldova. Îmbunătățirile instituționale ar asigura acestui format o funcționalitate sporită, continuitate dinamică și înțelegere superioară a statului și societății asupra priorităților reale, indiferent de schimbările guvernelor. Credem că, în cadrul Guvernului României, se cere de creat un Minister pentru reintegrare, care ar oferi acestui proces mai multă coerență și legitimitate. Ne gândim că un minister similar ar putea fi necesar și la Chișinău. Este timpul ca România să înființeze o Agenție de Voluntariat și Educație Internațională (ARIVE) după modelul american al PeaceCorps. Aceasta, pe de o parte, va fi un partener esențial al politicii soft a României pe plan regional, pe de alta - un ambasador al ei în lume.

9. Crearea spațiilor comune de integrare a României și Republicii Moldova implică obligația de a crea, promova și implementa proiecte economice de impact. Este stringent ca Republica Moldova și România să creeze proiecte fezabile pentru investiții internaționale. Vedem ca prioritate-cheie dezvoltarea transportului feroviar și de transport rutier. România de mâine are nevoie de magistrale de căi ferate modernizate și accesibile; trenuri accelerate la standarde internaționale, coridoare de transport și șosele moderne, care să lege orașul Chișinău de București și de alte localități importante ale României. Suntem pregătiți să ajutăm guvernele ambelor state să demareze imediat cooperări punctuale cu mari companii internaționale interesate să se implice. Vedem ca prioritate schimbarea ecartamentului căilor ferate din R. Moldova pe modelul european, avem nevoie de un angajament solid cu fondurile accesibile ale Uniunii Europene, atragerea fondurilor private în proiecte regionale de succes.

10. O importanță deosebită în vederea integrării efective a Republicii Moldova în spații comune ale României o au artele. Pledăm pentru înființarea unei agenții de cultură, teatru și film „Noua Românie”, ce ar asigura proceselor culturale și educaționale fonduri și oportunități de intensificare a cooperării între instituții și personalități ale culturii naționale, artiști, regizori, finanțatori, interesați să facă parte din acest proces. Este necesar de a crea noi lanțuri de centre culturale, de biblioteci moderne, de tip „Cărturești” etc., care să contribuie la promovarea valorilor spirituale românești. Ministerele Culturii și Educației trebuie să identifice resurse pentru a finanța, în mod transparent, fără intermediari și agenții internaționale, direct și expeditiv, după principiul „primul venit - primul servit”, proiecte de educație publică și de caritate, în beneficiul comunităților mici, orașelor și asociațiilor democratice.

11. Populația ar trebui să beneficieze de o înțelegere mult mai bună a motivelor susținerii, prin diverse proiecte, a Republicii Moldova de către România. Din păcate, de prea multe ori, publicul larg de pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv de la Chișinău și de la București, nu a fost suficient de bine informat despre efortul depus de contribuabilii români, astfel acordurile semnate devenind subiecte ale unor discursuri politicianiste sterile. Este datoria noastră să schimbăm această situație. În anul 2022, România trebuie să-și recapete licența pentru posturile sale (TVR-1, TVR-2) în Republica Moldova, acestea făcând parte din programele de abonamente gratuite la rețelele comune TV. Televiziunile românești și posturile de radio sunt invitate să coopereze strâns, să investească și să creeze noi alianțe și grupuri media în marile orașe și regiuni din Republica Moldova: la Bălți, Cahul, animând noi portaluri de știri, televiziuni transfrontaliere și ziare editate în limba română pentru cititorii din R. Moldova și din zonele învecinate României.

12. România și Republica Moldova au nevoie de un proiect cu adevărat național în domeniul educației publice. Educația națională trebuie să devină o prioritate-cheie (cross-cutting) pentru orice guvern de la București. În această ordine de idei, se impune necesitatea asigurării în Republica Moldova a unei educații calitative, atractive, competitive, ce le-ar oferi absolvenților instituțiilor de învățământ să concureze cu semenii lor europeni pe piața forței de muncă, crearea unor campusuri universitare moderne la Chișinău, angajamentul de a construi, până în 2032, 1 000 de școli moderne, de a moderniza sistemul școlar.

13. România ar trebui să-și asume un rol mai vizibil în modernizarea armatei naționale a Republicii Moldova, în crearea capabilității cu privire la securitatea cibernetică, la protejarea sistemelor de infrastructură critică, în adoptarea de tehnologii noi, inclusiv în domeniul energiei regenerabile, „smart cities”, hub-uri tehnologice lansate de business și centre universitare. Republica Moldova poate și trebuie să avanseze alături de România în adaptarea tehnologiilor moderne de generare a surselor de electricitate. Războiul din Ucraina va conduce la reconfigurarea geopolitică a Europei, cu marea probabilitate de creare a unor condiții geopolitice favorabile Unirii. Clasa politică, din ambele state românești, trebuie să fie pregătită pentru valorificarea noilor condiții istorice în prefigurare, în interesul reîntregirii naționale.

14. Pledăm pentru ca legislația Republicii Moldova să ofere cetățenie tuturor românilor, descendenți din familii cu rădăcini basarabene, prigoniți, în perioada postbelică, de regimului sovietic. Suntem pentru ca Republica Moldova să-și asume și să apere calitatea de al doilea stat românesc în cadrul parteneriatului său cu România, adoptând pragmatic și vizionar politici care să apropie reîntregirea poporului român. Reîntregirea românească este un proces identic cu cea a poporului german după căderea zidului Berlinului și trebuie tratată de UE în aceiași termeni și nimeni nu poate avea drept de veto asupra acestui proces.

Semnat la 15 iunie, 2022

Semnatarii declarației:

-Valentina Casian, Primar al orașului Strășeni

-Igor Klipii, SciPol, Ex-Ambasador al RM în Lituania

-Igor Munteanu, dr. SciPol, conferențiar, Ex-Ambasador al RM în SUA

-Anatol Țăranu, dr. istorie, Ex-Ambasador al RM în Rusia

-Veaceslav Ioniță, dr. economie, conferențiar universitar

-Ion Bulgac, student, lider Platforme Dezbateri Universitare

-Cristina Țărnă, avocat, expert în politici anticorupție

-Aurelia Peru, dr. comunicare, profesor universitar

-Eduard Bulgac, Licențiat în business și științe agricole, antreprenor

-Vitalie Ponomariov, Licențiat în istorie/RI/SciPol, lector universitar

-Ion Marina, dr. medicină, șef secție

-Tudor Golub, Master în management și economie

-Constantin Șchiopu, dr. hab. ped., profesor universitar, Maestru în Artă

-Dorina Roșca, dr, Științe Sociale, Lector Universitar

-Rodica Gramma, dr Filozofie, Profesor Universitar

-Ana Niculiță, Licențiat în Sănătate, Economie și Management

-Valentina Nour, Direcția educație publică, rn Călărași

-Octavian Cirimpei, dr Medicină, Conferențiar, Șef Secție Arsuri/Intervenții Chirurgicale

-Cipriana Moraru, Drept / Științe Politice, Administrator, Strassbourg

-Violeta Botezatu, Artistă de teatru, Soprană-Mezzasoprană (lirică, jazz, folk), Pianistă

-Ion Arseni Ciobanu, dr Medic, Șef de secție, Spitalul din Căușeni.

-Daniela Preașcă, Manager proiecte europene, Chișinău.

Declarația poate fi semnată și de alți cetățeni care sprijină acest deziderat. Mesajele de adeziune pot fi trimise pe adresa comitet.unitate@gmail.com