Cum era viața oamenilor pe vremea lui Ștefan cel Mare, ce îi îngrozea cel mai tare și câteva mituri „demontate” despre faimosul domnitor al Moldovei

Moldova de acum peste 500 de ani era slab populată, clima era rece, iar mulți oameni locuiau în bordeie. Ajungeau însă în Moldova și mărfuri rare, veneau pe aici negustori străini și se dezvoltau rapid drumurile comerciale și cetățile. Cum era viața atunci? Ce se mânca? Ce lucruri îi speriau pe oamenii din acele timpuri? Chiar avea Ștefan cel Mare o armată de țărani?

• Ce mâncau oștenii din cetatea Sucevei? Pastramă de vită, frigărui făcute la foc deschis, carne de pasăre, ouă de prepeliță, brânză de oaie, dar și pește (mai ales de Dunăre). Se mânca varză, prune și mere.

• Moldova era un stat întins, dar densitatea populației era mică, astfel că sunt cronicari care scriu că puteai merge zile întregi prin păduri, fără să vezi vreun om. Unele estimări arată că Moldova avea 400.000 de locuitori în timpul lui Ștefan cel Mare, iar Cetatea Albă (Akkermann) era cel mai mare oraș, cu 10.000 de locuitori. Turcii au cucerit-o la 1484, cu consecințe economice dure pentru Moldova.

• În Moldova acelor vremuri, oamenii se temeau de lucrurile pe care nu le înțelegeau și credeau în foarte multe semne și superstiții. Se credea că va veni sfârșitul lumii și multe întâmplări de neînțeles - cum ar fi o ploaie roșiatică sau un incendiu la mănăstirea Putna - au fost interpretate ca fiind semne că va veni o mare nenorocire.

• Ștefan cel Mare NU a avut o armată permanentă din țărani, cum au scris unii istorici din perioada comunistă. Ar fi fost inutil, pentru că țăranii nu aveau experiență de luptă, ar fi costat enorm echiparea lor și dacă țăranii mureau în număr mare (sau erau luați prizonieri), economia Moldovei ar fi avut grav de suferit, fiindcă acești oameni făceau agricultură și creșteau animale.

• Ce făceau oștenii în timpul liber, când nu erau „de gardă”? Uneori cântau la scripcă sau trompetă, instrumente redate frecvent în pictura medievală locală, jucau zaruri și un fel de țintar și se bea mult vin. În zona cetății au fost descoperite zaruri din os și lulele de lut cu decor (sec XVII).

• Ce mărfuri „de peste mări” ajungeau prin Moldova? Un privilegiu acordat negustorilor lioveni de către Ștefan cel Mare, în 1460, menționa mătasea, tămâia, șofranul, bumbacul vinul grecesc, scorțișoara, piperul și camha (stofă de mătase orientală), dar și stofe din spațiul italic.

• Oamenii de rând locuiau cu siguranță și în bordeie semi-îngropate, iar viața nu era ușoară, mai ales iarna, când băteau vânturile reci din est. Existau cu siguranță o mulțime de locuințe de suprafață, în general cu două încăperi, cu pereți căptușiți cu bârne. Cei mai avuți aveau sobe frumoase și colorate, adevărate opere de artă.