Cum arată buncărul secret al lui Nicolae Ceaușescu. Devenea centru de comandă în caz de război cu arme chimice sau atomice

Nicolae Ceaușescu a avut un buncăr secret în Palatul Primăverii. Acesta se transforma în centru de comandă în caz de război cu arme chimice sau atomice. După căderea regimului comunist au ieșit la suprafață mai multe secrete și unul dintre ele a fost chiar acest buncăr pe care Nicolae Ceaușescu l-a construit în Palatul Primăverii. Vorbim despre un buncăr antiatomic poziționat undeva sub clădirea care a fost reședință a familiei care a condus țara până în momentul decembrie 1989.

Potrivit informațiilor, în buncăr urmau să se adăpostească dictatorul și familia lui, în cazul unui atac cu rachete sau chiar a unuia atomic! Cei de la Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, adică celebra RA-APPS, scrie FANATIK.




De asemenea, intrarea ar fi mascată de o uşă capitonată. Nu se termină aici pentru că urmează o a doua uşă, de data aceasta una metalică, masivă și închisă ermetic. Absolut nimic n-ar trăda existența unui buncăr în acel loc.

În cazul în care România comunistă ar fi intrat în conflicte armate, aici s-ar fi adăpostit de urgență Nicolae Ceaușescu. În centrul buncărului, acesta a solicitat să fie poziționată o masă de lemn masiv însoțită de opt scaune sculptate.

Mai mult ca sigur de aici fostul dictator alături de ceilalți membri de vază din partidul Comunist ar fi luat toate deciziile şi ar fi ordonat următorii paşi pe care armata trebuia să-i facă pentru a apăra țara.

În buncărul antiatomic se intră din partea dreaptă a Palatului Primăverii, actuala Casă Ceaușescu, acolo unde există o scară de coborâre către cramă. Interesant este că sistemele de ventilaţie se află în partea de sus a pereţilor, iar temperatura este una scăzută, dacă ne raportăm la ce se petrece în celelalte camere.

Abia după ce s-a ajuns în această zonă se trece spre buncăr printr-o altă cameră de tranziţie. De remarcat că în acest moment, intrarea în tunel este zidită, lucru care s-a petrecut după Revoluţie, potrivit explicaţiilor oficiale.

„Se află undeva la aproximativ 10 metri sub nivelul pământului, într-o laterală a clădirii, din acest motiv încăperea are nişte sisteme de ventilaţie speciale în partea de sus a pereţilor, foarte bine filtrată. Asta cumva se leagă de ideea de paranoia a lui Nicolae Ceauşescu, de otrăvirea prin sistemele de aerisire ale clădirilor pe care le folosea el în timpul regimului comunism. În primul rând ambele intrări spre această sală sunt închise de două uşi metalice foarte groase, strict ca să păstreze integritatea structurii, iar deasupra tavanului se află o cantitate foarte mare de beton până aproape de nivelul solului. Din păcate, însă, nu se ştie dacă are un centru de plumb, alt element special sau termen de izolare special”, a explicat Tudor Baican, unul dintre ghizii Palatului Primăverii în urmă cu mai mulți ani când opinia publică a aflat despre existența buncărului.

Pentru cei care vor să viziteze Palatul Primăverii din Bucureşti, trebuie să știe că acesta se află la numărul 50 și are nu mai puțin de 80 de încăperi. În incintă se regăsește o impresionantă colecție de tablouri semnate de Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață, George Baron Lowendal precum și o mulțime de tapiserii lucrate manual, plus un mare număr de mozaicuri realizate manual de prof. Olga Porumbaru și prof. Florin Pârvulescu.

Poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 10:00 și 17:00. Turul standard costă 40 lei/persoană, ghidaj limba română și durează aproximativ 40 de minute. 30 lei plătesc elevii/studenții/pensionarii