Cu cât vorbim mai multe limbi străine, cu atât ni se dezvoltă mai mult zona creierului responsabilă cu limbajul și comunicarea

Oamenii care vorbesc mai multe limbi le pot oferi cercetătorilor perspective asupra modului în care creierul se ocupă de limbaj, principala metodă de comunicare umană.

Într-un nou studiu care a implicat un grup de poligloți, activitatea cerebrală a participanților a fost monitorizată, folosind o metodă numită imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, în timp ce ascultau pasaje citite în diferite limbi.

Cu o singură excepție, activitatea a crescut în zonele cortexului cerebral implicate în rețeaua de procesare a limbajului, atunci când acești poligloți – care vorbeau între cinci și 54 de limbi – au auzit limbi în care erau cei mai pricepuți, scrie Reuters.

„Credem că acest lucru se datorează faptului că, atunci când procesați o limbă pe care o cunoașteți bine, puteți implica întreaga suită de operații lingvistice – operațiunile pe care sistemul lingvistic din creierul dvs. le suportă”, a spus neurologul Evelina Fedorenko, membru al Institutului de Tehnologie din Massachusetts.

La mulți dintre participanți, ascultarea limbii lor materne a provocat un răspuns mai mic al creierului în comparație cu auzirea altor limbi pe care le cunoșteau – în medie, cu aproximativ 25%. Iar la unii dintre poligloți, ascultarea limbii lor materne a activat doar o parte din rețeaua lingvistică a creierului.

„Poligloții devin experți în limba lor maternă din punctul de vedere al eficienței proceselor neuronale care sunt necesare pentru a o procesa. Prin urmare, rețeaua lingvistică din creier nu se activează la fel de mult atunci când fac procesarea limbajului nativ versus non-nativ”, a spus neurologul și co-autorul principal al studiului, Olessia Jouravlev de la Universitatea Carleton din Canada.

Rețeaua de limbaj a creierului implică câteva zone situate în lobii frontali și temporali.

„Rețeaua lingvistică sprijină înțelegerea în diferite modalități – vorbite, scrise etc. – și ne ajută să ne codificăm gândurile în secvențe de cuvinte și să decodificăm gândurile altora din enunțurile lor”, a mai spus Evelina Fedorenko.

Cei 34 de participanți la studiu, 20 de bărbați și 14 femei, aveau vârste cuprinse între 19 și 71 de ani. Douăzeci și unu erau vorbitori nativi de engleză, restul de franceză, rusă, spaniolă, olandeză, germană, maghiară și chineză. Activitatea lor cerebrală a fost monitorizată atunci când au ascultat înregistrări ale pasajelor în opt limbi: limba lor maternă, alte trei în care erau foarte pricepuți, moderat și minim, apoi patru pe care nu le cunoșteau.