CRJM // Posibilitatea statului de a confisca averile nejustificate în termeni proximi, DATĂ PESTE CAP de o practică recentă a CSJ: Cum au rămas cu milioanele acasă Sîrbu, Țurcan și Grama

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a emis, în luna iulie current, trei decizii „trase la indigo” prin care a respins solicitările Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) cu privire la confiscarea averilor. Procedurile îi vizează pe fostul deputat Serghei Sîrbu și pe foștii secretari de stat ai Ministerului Afacerilor Interne, Ion Ţurcan și Mariana Grama.

În toate cele trei cazuri, inspectorii de integritate au constatat diferenţe substanţiale dintre averea dobândită și veniturile declarate ale foștilor demnitari: de circa 400 000 de lei în cazul lui Ion Ţurcan, de peste 1 000 000 de lei pe numele Marianei Grama, și de peste 1 900 000 pe numele lui Serghei Sîrbu.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) remarcă în ultimul său buletin că CSJ a respins cererile de confiscare pe motiv că nu ar fi fost folosită procedura corectă - examinarea acţiunii de confiscare înaintate de ANI în procedurile iniţiate de către funcţionarii care au contestat acţiunile inspectorilor de integritate ar urma aibă loc printr-o acţiune separată. De cealaltă parte, ANI susţine că posibilitatea de a solicita confiscarea în procedurile de bază este un instrument nou în arsenalul ANI, conferit prin efectul modificărilor legislaţiei din 2021.

CITIȚI și LISTĂ // ANI cere confiscare de AVERI ILEGALE în sumă de peste 20,6 MILIOANE de lei: Judecătorul Guzun, fostul polițist Ciobanaș, funcționarul Andrieș sau fostul deputat Sîrbu, cele mai mari sume de bani

Mai exact, legea prevede expres posibilitatea de a solicita confiscarea averii nejustificate, chiar dacă actele se contestă de subiecţii vizaţi. Prevederea dată este în vigoare din octombrie 2021, fiind normă specială. Totodată, procedura de confiscare a averii nejustificate în folosul statului este reglementată de Codul de procedură civilă și nu poate fi asimilată unei acţiuni în contencios administrativ.

Argumentarea CSJ nu înseamnă ca averea nejustificată nu ar putea fi confiscată, doar că va presupune o examinare repetată și mai îndelungată, deoarece ANI va trebui să adreseze o nouă cerere în instanţa de judecată. Această cerere, va parcurge, cel mai probabil, toate nivelurile de instanţe până la CSJ. ANI deja a declarat că va folosi acest mecanism de îndată ce actele de constatare emise în privinţa lui Sîrbu, Ţurcan și alţi subiecţi vor rămâne definitive și irevocabile.

CRJM menționează că efectul deciziilor recente CSJ poate influenţa direct și parcursul altor dosare similar, inclusiv cel care îl vizează pe secretarul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

ANI a constatat, în august current, existenţa unei averi nejustificate de 713 924 de lei pe numele lui Vlad Batrîncea, urmare a procurării unui apartament în anul 2019. Suma achitată de Vlad Batrîncea nu ar constitui cea reală, fiind produsul înţelegerii dintre părţi la contract în vederea ascunderii preţului real al bunului. Preţul a fost diminuat la 890 000 de lei, pe când în realitate era dublu – circa 1 750 000 de lei. Vlad BĂTRÎNCEA susţine că va contesta actul ANI în instanţă. Astfel, eventuala cerere de confiscare a averii va putea fi introdusă doar după ce acţiunea deputatului de contestare a deciziei ANI va fi decisă irevocabil de către CSJ.

Recent, CRJM a lansat un studiu prin care a remarcat că, în perioada 1 iulie 2018 – 1 martie 2022, CSJ a anulat actele ANI cu precădere în cazul demnitarilor de rang înalt, deseori invocând motive de procedură.