Creștere tensionată în estul UE: Lideri controversați și proteste masive complică peisajul politic european

Problemele din estul Uniunii Europene par să se agraveze, iar refuzul ferm al Rusiei de a înceta conflictul devastator din Ucraina reprezintă doar o parte din acestea.

Prim-ministrul Viktor Orban din Ungaria, considerat de mult timp cel mai pro-rus lider dintre cele 27 de țări ale blocului, a intensificat retorica sa anti-UE și anti-Ucraina chiar înaintea alegerilor naționale care vor avea loc în primăvara următoare. Acesta îi acuză pe liderii europeni că elaborează „planuri de război” împotriva Moscovei și promite să se opună prin veto oricărei tentative de a deschide negocierile oficiale pentru aderarea Ucrainei la UE.

În plus, principalul partid politic de centru-stânga din Europa a suspendat și este de așteptat să excludă în curând SMER, afiliatul său din Slovacia. Liderul SMER, prim-ministrul Robert Fico, și-a supărat colegii social-democrați participând la festivitățile de Ziua Victoriei de la Beijing și Moscova, unde s-a întâlnit cu președinții Xi Jinping și Vladimir Putin.

De asemenea, în Republica Cehă, populistul eurosceptic și critic al Ucrainei Andrej Babis a câștigat alegerile parlamentare naționale de duminică. Fostul prim-ministru miliardar intenționează să înlocuiască coaliția actuală pro-occidentală și pro-ucraineană, condusă de prim-ministrul conservator Petr Fiala. Deși Babis, în vârstă de 71 de ani, poartă o versiune cehă a celebrei șepci MAGA, el este urmărit penal într-un caz de fraudă. Partidul său nu a obținut, totuși, majoritatea absolută, însă dacă va forma o coaliție guvernamentală, oficialii din Bruxelles se așteaptă ca el să se alăture lui Orban și Fico. Aceștia s-ar putea opune asistenței acordate Ucrainei și să nu susțină noi presiuni asupra Rusiei. „Această coincidență de viziuni ideologice între statele rebele ale UE și MAGA nu a mai fost văzută până acum”, a comentat Alberto Alemanno, profesor de drept și politici ale Uniunii Europene la HEC Paris.

Chiar și Lituania, o țară mică, dar de obicei calmă și democratică, a fost martora unor proteste masive la sfârșitul săptămânii trecute, când artiștii au cerut demiterea ministrului culturii din partidul populist Nemuno Aušra, ai cărui lideri sunt acuzați de antisemitism. Nemuno Aušra s-a alăturat guvernului după ce Gintautas Paluckas și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, în urma unor acuzații de corupție, forțând Partidul Social Democrat să găsească noi parteneri de coaliție.

GERMANIA ȘI FRANȚA, SLĂBITE

În mod normal, când UE se confruntă cu turbulențe, se bazează pe Germania și Franța pentru stabilitate. Totuși, Germania se află într-o situație economică complicată, iar Franța traversează o criză financiară și politică severă. Ultimul său prim-ministru, Sébastien Lecornu, și-a dat demisia luni, după o lună la conducere.

În Cehia, Babis și partidul său de dreapta ANO (Da) au candidat sub sloganul „Cehia pe primul loc”. Babis a subliniat că s-a întâlnit de mai multe ori cu fostul președinte Donald Trump. Este, de asemenea, prieten apropiat cu Orban, care recent a susținut că țara sa nu ar trebui să adopte moneda euro, argumentând că UE „se dezintegrează”.

Din​​​​ 2010, Orban s-a declarat apărător al „democrației creștine iliberale”, promovând măsuri precum interzicerea paradelor LGBTQ+ și reducerea independenței judiciare. De asemenea, a redus libertățile presei și ale mediului academic, ceea ce a dus la suspendarea unor fonduri UE de 21 de miliarde de dolari (18 miliarde de euro). La un summit recent în Danemarca, Orban a respins propunerea președintelui Consiliului European, António Costa, de a accelera discuțiile de aderare cu Ucraina, declarând: „Nu sunt de acord. Deci acest plan este mort.”

Între timp, președintele francez Emmanuel Macron este foarte slăbit pe plan intern, iar cancelarul german Friedrich Merz nu are, încă, influența de care s-a bucurat Angela Merkel. Drept urmare, liderii europeni se confruntă deschis între ei.

SITUAȚIE INCOMODĂ ÎN POLONIA

După ce Orban a acuzat liderii UE că ar plănui „strategii de război” împotriva Rusiei, premierul polonez Donald Tusk a răspuns vehement într-o postare pe rețelele sociale: „Rusia este cea care a început conflictul cu Ucraina. Ei au stabilit actualul climat de conflict. În aceste condiții, întrebarea esențială este de partea cui te afli.”

Tusk se confruntă și el cu greutăți interne după alegerea recentă a conservatorului Karol Nawrocki ca președinte al Poloniei, susținut de partidul Lege și Justiție, aliat cu Donald Trump. Nawrocki, promotor al campaniei „Polonia pentru polonezi”, consideră că Germania ar trebui să despăgubească pentru atrocitățile naziste. Intenționează să se opună imigrației ilegale și să limiteze influența UE, iar în același timp este foarte critic la adresa Rusiei, numindu-l pe Putin „criminal de război”. Totuși, el se arată reticent în privința Ucrainei, susținând că nu ar trebui să fie admisă în NATO sau în UE.

Orban și Fico s-au opus solicitărilor de a opri importurile de petrol și gaze naturale din Rusia. Aceste măsuri erau cerute de Trump pentru a impune noi sancțiuni asupra Moscovei după eșecul său de a-l convinge pe Putin să accepte un armistițiu. Într-o dezbatere televizată, Fico a declarat că obiectivul țării sale nu este înfrângerea Rusiei, ci încetarea rapidă a războiului din Ucraina. "Sunt slavii care se luptă între ei. Conflictul militar nu este soluția”, a subliniat el. „Dacă UE ar investi într-un efort de pace la fel de mare ca acela pentru susținerea conflictului în Ucraina, războiul s-ar fi încheiat de mult.”