Cine e cu adevărat Ceferin: investigaţia care l-a iritat pe misteriosul nou preşedinte UEFA

„UEFA - forul supervizat timp de 9 ani de unul dintre cei mai valoroşi şi mai charismatici fotbalişti din toate timpurile, Michel Platini, care s-a prăbuşit într-o spectaculoasă demonstraţie de vanitate – s-a îndreptat acum spre un avocat prea puţin cunoscut pentru a o conduce printr-una dintre cele mai tulburi perioade din istoria sa”, a scris jurnalistul britanic Owen Gibson pentru The Guardian, miercurea trecută, imediat după ce Aleksander Ceferin, un sloven în vârstă de 48 de ani, a câştigat alegerile în faţa mult mai versatului olandez Michael Van Praag.

Scorul a fost zdrobitor: 42-13. Printre susţinătorii lui Ceferin se numără federaţiile din estul Europei, printre care şi FRF, ţările scandinave, Germania, Italia şi Rusia. Susţinerea este copleşitoare şi surprinzătoare. De ce şi-au îndreptat aceste ţări sprijinul spre Ceferin? Cine este acest preşedinte de federaţie mică, devenit peste noapte şef la UEFA până în 2019?

Jurnaliştii din Slovenia nu se înghesuie să vorbească despre compatriotul lor, deşi acesta tocmai a devenit preşedintele forului european de fotbal. Unul dintre ziariştii specializaţi pe fotbal nu a răspuns întrebărilor trimise pe mail de ProSport. Un altul a vorbit, dar nu a dorit să-şi divulge identitatea. Al treilea, Uros Volk, spune:

„Ceferin e un avocat de succes în Slovenia. A venit în federaţie de la un club de futsal, Litija, care este unul dintre cluburile de succes de aici. Ştie cum să conducă o organizaţie şi e o persoană foarte inteligentă. Trebuie să vă uitaţi la campania lui. Ţările din Scandinavia au fost primele care l-au susţinut, apoi au urmat est-europenii, italienii, nemţii. Campania lui a fost foarte, foarte deşteaptă. Federaţia slovenă era bine condusă şi înainte de venirea lui. De la numirea lui, însă, liga de fotbal din Slovenia a crescut în valoare, meciurile sunt la TV, iar federaţia a construit un centru de antrenament care este unul dintre cele mai moderne din Europa”.

Deşi în mandatul lui Ceferin, naţionala Sloveniei a căzut de pe locul 26 în clasamentul FIFA până pe poziţia 59, modelul sloven pare unul inspiraţional. Ceferin a venit la conducerea Federaţiei slovene din futsal în 2011, Răzvan Burleanu a câştigat alegerile la FRF în 2014, după ce a condus federaţia de minifotbal. Asta nu răspunde, însă, la întrebarea legată de secretul ascensiunii lor fulgerătoare. Contactat de Mediafax, Răzvan Burleanu a dat el însuşi o explicaţie, însă pentru descifrarea ei e nevoie de un cod cu o cheie necunoscută:

„În primul rând, am construit un profil ideal al candidatului care să îndeplinească atât obiectivele fiecărei asociaţii naţionale, cât şi obiectivele regionale. Apoi, am constatat că strategia reformatoare a domnului Ceferin propune un plan de acţiuni tranşante, fără de care fotbalul european nu poate progresa. Nu în ultimul rând, am fost convins că viziunea dumnealui propune un liant real între Estul şi Vestul fotbalistic european, aspect fundamental pentru dezvoltarea acestui fenomen sportiv la nivelul continentului”.

Răspunsul lui Burleanu nu este singular. Într-un comunicat comun dat publicităţii după alegerea noului preşedinte, federaţiile din Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia au anunţat: „Împărtăşim (n.red. – cu Aleksander Ceferin) aceleaşi valori puternice legate de viitorul fotbalului european. Avem acelaşi interes de a implementa anumite reforme şi avem o viziune comună legată de buna guvernare a fotbalului mondial”.

Limbajul prăfos de PR nu face lumină în privinţa succesului avocatului Ceferin. În declaraţiile pe care le-a dat în campania electorală, slovenul a vorbit despre anumite planuri, însă nu a oferit soluţii concrete:

1. „ne vom ocupa în primul rând de problema Ligii Campionilor şi a discrepanţei dintre cluburi”
2. „regulile de Fair-Play financiar trebuie întărite şi mai mult”
3. „sunt multe lucruri de făcut în privinţa trucării de meciuri, siguranţei pe stadioane şi rasismului”
   
   Cu aceste cuvinte, dar şi cu numeroase întâlniri şi discuţii de campanie rămase secrete, Ceferin a câştigat 42 de voturi, reuşind performanţa ca în doar cinci ani să ajungă preşedinte de federaţie mică, apoi membru în Comisia Juridică UEFA şi, în final, şef de for continental. Jurnaliştii occidentali au scris despre un „necunoscut” apărut din senin şi despre o conjunctură favorabilă, un val creat de scandalurile de corupţie recente din fotbalul mondial. Pe Ceferin, titulatura de „necunoscut” îl enervează la culme: „Nu am fost o persoană cunoscută în culise. Întrebaţi pe oricine din culise. Oamenii au încredere în mine. Nicio persoană din culise nu poate strânge 42 de voturi din toate părţile Europei”.

   Totuşi, ce altceva l-a mai recomandat pe Ceferin?

   Despre noul preşedinte UEFA, presa occidentală a aflat că este căsătorit, are trei copii şi un birou de avocatură din care intenţionează să gestioneze bunul mers al UEFA, cel puţin pentru o perioadă. Ceferin, spun apropiaţii lui, urăşte sediul de sticlă de la Nyon. De asemenea, slovenul care vorbeşte fluent patru limbi are centura neagră în karate şi a traversat deşertul Sahara de cinci ori (de patru ori cu maşina şi o odată cu motocicleta).

   Nimic altceva nu a mai transpirat din trecutul lui Ceferin până la finele săptămânii trecute când un grup de presă norvegian, format din jurnalişti independenţi care editează revista „Josimar”, a început să găsească piese lipsă din CV-ul noului preşedinte.

   Ce este Josimar? Pe site, autorii au postat următoarea descriere: „Josimar nu scrie despre măririle de salarii, despre poziţia în clasament sau despre bârfe din preajma marilor staruri din fotbal. În loc de asta, revista vrea să-i arate cititorului ce este sub suprafaţă şi să-i prezinte istoria, cultura, sociologia din fotbal”.

   Teoretic, scriu cei de la Josimar, pentru a putea fi ales preşedinte al Federaţiei slovene, Aleksander Ceferin avea nevoie de o experienţă de 5 ani în domeniul managementului din fotbal, aşa cum prevedea articolul 3 din Regulamentul electoral al federaţiei. La un an după alegerea sa, în 2012, articolul a fost schimbat, iar perioada a fost redusă la 3 ani. Pål Ødegård, Håvard Melnæs and Andreas Selliaas, adică jurnaliştii de la Josimar, susţin că nu au reuşit să intre în posesia textului de regulament din 2011, iar federaţia slovenă nu le-a răspuns la telefoane şi la mailuri.
   
   Conducător-fantomă la un club de futsal

   În profilul prezentat pe site-ul UEFA înainte de alegerile de săptămâna trecută, Aleksander Ceferin se laudă cu experienţa din fotbal la trei entităţi. Potrivit profilului, slovenul „a manifestat pentru prima oară un interes pentru fotbal în 2005”, adică la vârsta de 37 de ani. Este anul în care Ceferin a devenit „membru executiv în conducerea clubului de futsal KMN Svea Lesna Litija”, se scrie în CV-ul preşedintelui UEFA.

   Cum site-ul clubului era închis în momentul publicării articolului, jurnaliştii norvegieni au căutat pe pagina de Facebook a celor de la Litija. Prima referire la Ceferin datează din 2012, la un an după alegerea sa la Federaţia slovenă, dar nicăieri nu se scrie că slovenul a făcut parte din conducerea clubului. Jurnaliştii de la Josimar au contactat conducerea celor de la Litija, însă nu au primit niciun răspuns.

   După apariţia articolului, un jurnalist turc, Cem Argun, – impresionat de investigaţia norvegienilor – a reuşit să găsească în înregistrările de pe archive.org componenţa comitetului de conducere al clubului, din 28 martie 2010. Pe lista celor 6 membri (foto, jos), conduşi de Samantha Tina Lovse, nu se află Aleksander Ceferin, cel care în CV a menţionat un rol executiv în conducerea clubului între 2005 şi 2011!
   
   Continuarea AICI