China ridică o nouă frontieră a inteligenței artificiale în mijlocul câmpiilor rurale

În întinsele câmpii ale Mongoliei Interioare, fermierii recoltează cartofi mari și sănătoși, alături de noi vecini: blocuri uriașe, dreptunghiulare, care vor alimenta platformele de inteligență artificială ale Chinei.

Ulanqab, cu stepele și vulcanii săi, pare un loc puțin probabil pentru o frontieră digitală. Timp de mulți ani, orașul a fost oficial „capitala cartofului” din China. Acum însă, terenurile sale au devenit și șantiere pentru o serie de centre de date, în timp ce Donald Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, se întâlnesc pentru a discuta, printre altele, despre siguranța inteligenței artificiale.

Sute de muncitori cu căști galbene transportă echipamente grele pe șantier, în timp ce scântei de la sudură sar de pe schelele metalice. Deasupra lor, macarale uriașe se mișcă cu precizie pentru a construi acoperișurile, iar bărbați aflați pe scări tencuiesc zidăria.

„Asta este viteza Chinei”, glumește un muncitor. „O țară obsedată de infrastructură”, spune el despre patria sa, râzând în timp ce se îndepărtează. „Există o etapă în fiecare an. Aceasta este a doua etapă”, explică un inginer electrician. „Vor urma mai multe etape.”

Inteligența artificială se află în centrul competiției dintre China și Statele Unite, iar cheia acestei confruntări este puterea de calcul din interiorul centrelor de date construite aici.

Pentru Partidul Comunist Chinez, aceste clădiri sunt esențiale pentru securitatea economică și națională a țării. Odată finalizate, ele vor contribui la planul de a integra inteligența artificială în 90% dintre industrii și în societate până în 2030.

China nu construiește doar infrastructura. Își creează și un rezervor de talente: tineri ingineri și cercetători care își văd acum țara ca pe un loc al oportunităților. O parte dintre ei sunt influențați de tensiunile cu Statele Unite și de restricțiile lui Trump privind imigrația, care au afectat imaginea „visului american”.

„Mai puțini studenți și cercetatori pleacă în Statele Unite, iar mai mulți se întorc din Statele Unite în China. Acest lucru este foarte clar”, spune Jack Zhang, de la Universitatea de Știință și Tehnologie a Chinei.

El însuși a fost recrutat printr-un program de nivel înalt după ce a studiat la Universitatea Yale, în Statele Unite, și la Cambridge, în Marea Britanie.

„Am vrut să iau o parte din munca de inteligență artificială pe care o făceam în laborator și să o aplic în domeniul sănătății umane și al medicinei. Pentru asta sunt necesare mai multe resurse, mai mulți oameni și, uneori, mai mult sprijin guvernamental, care poate fi dificil de obținut în străinătate.”

Capacitățile tot mai mari ale Chinei în domeniul inteligenței artificiale reprezintă unul dintre motivele pentru care Statele Unite spun că nu vor să-și încetinească dezvoltarea în acest sector, în pofida avertismentelor ferme venite din interiorul industriei, potrivit cărora tehnologia evoluează prea repede.

„Cine câștigă inteligența artificială, câștigă”, a declarat săptămâna trecută președintele Trump. Dario Amodei, directorul general al companiei de inteligență artificială Anthropic, a cerut menținerea interdicției conduse de Statele Unite privind vânzarea către China a cipurilor și echipamentelor avansate. El a avertizat că un avantaj chinez „ar reprezenta un pericol grav pentru Statele Unite și pentru lume”.

Acestea nu sunt lucrurile pe care Xi ar vrea să le audă atunci când va ajunge miercuri la Washington. Beijingul a respins temerile americane, considerându-le parte dintr-o strategie de tip „Război Rece” menită să „îngrădească” ascensiunea Chinei.

Însă China nu este preocupată doar să ajungă din urmă Statele Unite.

China promovează și un model alternativ. Xi însuși încurajează companiile chineze de inteligență artificială să dezvolte modele mai accesibile și cu sursă deschisă, care le permit oamenilor, companiilor și statelor să le modifice după propriile nevoi.

Astfel, modelele chineze sunt puse în competiție cu cele din Statele Unite, unde dezvoltatori precum OpenAI și Anthropic folosesc abordări bazate pe modele închise, ale căror elemente de design sunt păstrate secrete.

Unul dintre motivele pentru care Beijingul favorizează această abordare este faptul că ea s-a dovedit eficientă. Prin distribuirea tehnologiei, companiile chineze de inteligență artificială au reușit să inoveze rapid.

Acest lucru a ajutat China să depășească una dintre cele mai mari provocări ale sale: accesul limitat la cipuri avansate, care ar contribui la deblocarea unei puteri de calcul mai mari.

Dar Beijingul dorește și să aibă un cuvânt mai important de spus în stabilirea regulilor care guvernează inteligența artificială. Xi a cerut în repetate rânduri mai multe reglementări și un cadru global pe care să îl urmeze și celelalte țări.

În condițiile în care apelurile pentru siguranța inteligenței artificiale se intensifică, summitul de la Casa Albă din această săptămână este deosebit de important. Pot colabora cele două părți pentru reglementarea inteligenței artificiale? Mai este realistă măcar ideea unei încetiniri a dezvoltării?

În locuri precum Ulanqab, cu siguranță nu pare să existe o încetinire. Aici prind contur ambițiile Chinei în domeniul inteligenței artificiale.

China construiește sute de centre de date pentru Huawei, ByteDance și DeepSeek, în provincii slab populate: Ulanqab, Ningxia și Gansu, în nord, precum și Guizhou, în sud-vest.

Aceste regiuni au deja o capacitate vastă de producere a energiei regenerabile, eoliene și solare. Terenurile sunt mai ieftine, iar clima este mai rece, ceea ce înseamnă că cererea de apă este mai redusă.

Asta nu înseamnă că nu există îngrijorări sau dezavantaje. China dorește ca majoritatea centrelor sale de date să fie alimentate cu energie verde până în 2030, însă o parte a rețelei sale funcționează încă pe bază de cărbune. Alimentarea cu apă rămâne o problemă în zonele aride și uscate ale Mongoliei Interioare.

Sate întregi au fost strămutate, deși este dificil de stabilit numărul exact al localnicilor afectați sau ce despăgubiri li s-au oferit. Este un subiect despre care puțini oameni vorbesc, deoarece exprimarea prea deschisă a nemulțumirilor poate fi periculoasă.

„Aceste volume uriașe de date nu au absolut nimic de-a face cu oamenii obișnuiți”, spune un localnic, care a dorit să rămână anonim. „Ce beneficii ne-au adus?”

El spune că puțini localnici și-au găsit de lucru acolo. Alții ne-au vorbit despre teama că terenurile le vor fi luate și că nu vor mai putea să-și câștige existența din agricultură.

Există însă și optimiști, precum un bărbat care ne-a spus că numele său de familie este Zhang. El stătea alături de muncitorii care recoltau cartofi, pe un teren aflat în apropierea centrelor de date.

„China se află acum în avangarda lumii”, spune el, adăugând că fiii săi au reușit să-și găsească locuri de muncă acolo.

„Nu mai este ca în anii 1960, când eram relativ înapoiați. China se descurcă bine acum. Fie că vorbim despre dezvoltarea economică sau despre alte domenii, lucrurile merg bine.”

Sondajele par să sugereze că opoziția față de inteligența artificială și față de adoptarea ei pe scară largă este redusă, în comparație cu situația din multe alte țări. Totuși, este dificil de evaluat aceste cifre într-un climat atât de puternic cenzurat.

Beijingul a transmis fără echivoc că vede inteligența artificială drept o soluție pentru forța sa de muncă îmbătrânită și automatizează rapid producția și sectorul manufacturier. Acest lucru provoacă îngrijorări legate de pierderea locurilor de muncă, un fenomen care, din nou, este greu de măsurat.

În același timp, China produce aproximativ cinci milioane de absolvenți în domeniul științei și tehnologiei în fiecare an, față de aproximativ o jumătate de milion în Statele Unite.

Pe măsură ce tot mai mulți dintre ei rămân în China, aceștia văd în jurul lor un ecosistem tot mai dezvoltat pentru inovație.

Dang Ronghao, un dezvoltator de inteligență artificială în vârstă de 27 de ani, care lucrează pentru o companie importantă de tehnologie, spune că universitățile chineze devin mai deschise. Acest lucru îi permite să discute cu cercetători din întreaga lume, de la baza sa din Shanghai.

„Am văzut cercetări care combină inteligența artificială cu fuziunea nucleară, cu astrofizica, cu materialele noi și cu dezvoltarea unor medicamente noi. Cred că intrăm într-o eră bună.”

Chiar și așa, unii susțin că în China conformismul este încă răsplătit mai mult decât spiritul critic. „Nu este atât de deschis pe cât mi-aș dori”, spune profesorul Liu Jun, de la Departamentul de Statistică și Știința Datelor al Universității Tsinghua. El a studiat atât la Harvard, cât și la Stanford.

„Îi încurajez mereu pe studenții de aici să pună mai multe întrebări și să conteste mai mult, dar este greu să schimbi acest lucru. Cred că este vorba, în parte, despre cultură și, în parte, despre sistem.”

Departe de laboratoarele în care profesorul Liu și alții încearcă să împingă limitele inteligenței artificiale, mulți chinezi se confruntă în continuare cu probleme economice mai urgente: o economie lentă, șomaj în creștere în rândul tinerilor, consum redus și prețuri ale proprietăților care s-au prăbușit. În zonele rurale, îmbătrânirea populației este, de asemenea, o preocupare tot mai mare.

„Datele mari și toate celelalte lucruri… sunt destul de bune, dar nu au nimic de-a face cu mine”, spune un fermier din Mongolia Interioară, în timp ce merge cu o căruță pentru a-și verifica oile.

El spune că nu are nicio întrebuințare pentru inteligența artificială. Abia dacă folosește internetul.

Ecranul telefonului său este spart, iar conexiunea Wi-Fi provine de la un dispozitiv portabil pentru care plătește puțin peste 40 de yuani pe lună.

„Pentru mine nu s-au schimbat cu adevărat lucrurile. Nu știu ce va fi în viitor”, spune el.

Acest tip de scepticism poate deveni o provocare pentru Beijing.

Atât aici, cât și în restul țării, foarte multe lucruri se schimbă. Totuși, este dificil de știut câți oameni sunt la fel de implicați ca liderii lor în acest viitor dominat de tehnologie.