PROGRAM // Cele mai de succes filme românești, dar și cei mai titrați regizori de peste Prut, în fața publicului din R. Moldova: Ce pelicule puteți vedea gratuit în cadrul Zilelor Filmului Românesc, care încep pe 26 septembrie la Chișinău

Cinefilii din R. Moldova, îndrăgostiți deja sau dornici de a descoperi filme realizate în România, sunt așteptați la cinematograful Cineplex-Loteanu din Chișinău pentru a vedea cele mai de succes filme noi de peste Prut.

Programul ediției a zecea a Zilelor Filmului Românesc, care începe joi, 26 septembrie, include și un focus dedicat regizorului Cristi Puiu, pelicule clasice, o lansare de carte, dar şi masterclass-uri.

Toate proiecţiile de la Cineplex-Loteanu vor fi, de joi până vineri, cu intrare liberă, fiind nevoie doar de ridicarea din timp a unui bilet cu valoare zero de la casieria cinematografului.

Intrarea liberă este posibilă datorită finanțării Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.

Tradiţionala secţiune FILME NOI aduce în premieră la Chişinău lungmetrajele multipremiate „Trei kilometri până la capătul lumii” (2024), de Emanuel Pârvu, „Familiar” (2023), de Călin Peter Netzer, „Anul Nou care n-a fost” (2024), de Bogdan Mureşanu, „Săptămâna Mare” (2024), de Andrei Cohn, şi „Warboy” (2023, România-Moldova), de Marian Crişan, precum şi scurtmetrajul „Casa neagră” (2024, România-Moldova), de Dumitru Grosei.

Invitaţii acestei secţiuni sunt regizorul şi actorul Emanuel Pârvu, regizorii Bogdan Mureşanu, Marian Crişan şi Dumitru Grosei şi actriţa Nicoleta Lefter.

Invitatul special al ediţiei a zecea este cunoscutul regizor Cristi Puiu, celebrat în secţiunea FOCUS, care va prezenta filmele „MMXX” (2023, România-Moldova), „Marfa şi banii” (2001) şi „Moartea domnului Lăzărescu” (2005).

Secţiunea RETRO, dedicată cinematografiei clasice, va celebra cunoscuta Generaţie `70, prin proiectarea primelor sale trei filme importante: documentarul colectiv „Apa ca un bivol negru” (1970) şi filmele de ficţiune „Nunta de piatră” (1971) şi „Duhul aurului” (1974), ambele realizate în tandem de Mircea Veroiu şi Dan Piţa.

Copiii vor putea să se bucure la rândul lor de un film clasic, „De-aş fi… Harap Alb” (1965), în regia lui Ion Popescu-Gopo.

În parteneriat cu Librăriile Cărtureşti, ZFR va organiza lansarea unei influente cărţi de cinema, recent tradusă în limba română de Editura Vellant şi Editura UNATC Press: „Istoria filmului. O introducere” (volumul I), de Kristin Thompson, David Bordwell și Jeff Smith. Invitatul special al evenimentului, care va avea loc la Cărtureşti Muzeu, va fi lectorul universitar şi criticul de film Andrei Rus, coordonatorul traducerii.

Andrei Rus va fi prezent şi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), unde va introduce un calup de scurtmetraje studenţeşti din anii `90, recent digitalizate ca parte a proiectului Arhiva Activă pe care l-a iniţiat în cadrul UNATC Bucureşti, şi va vorbi despre curatoriat, arhive şi critica de film.

Studenţii, dar şi toţi cei interesaţi vor putea lua parte, tot la AMTAP, şi la un masterclass despre sunetul de film, pe care îl va susţine cunoscutul inginer de sunet Mihai Bogos.

Cu ocazia împlinirii a zece ani, ZFR va merge în premieră în această toamnă în zece oraşe din Republica Moldova. În afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii la Hânceşti (26 septembrie), Nisporeni (27 septembrie), Călăraşi (28 septembrie), Orhei (29 septembrie), Ungheni (3 octombrie), Florești (4 octombrie), Bălţi (5-6 octombrie), Căuşeni (10 octombrie) şi Cahul (12 - 13 octombrie).

În celelalte nouă oraşe, spectatorii vor putea vedea „Warboy” (2023, România - Moldova), în regia lui Marian Crişan, şi filmul pentru copii „De-aş fi… Harap Alb” (1965), realizat de Ion Popescu-Gopo. La Bălţi şi Cahul, la ele se va adăuga „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), în regia lui Cristi Puiu.

ZFR este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a X-a este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.