Ce spune Ursula von der Leyen despre aderarea României la spațiul Schengen: „Atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a făcut un apel la înlăturarea diviziunilor între Vestul și Estul Uniunii Europene, la finalul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Vorbind la finalul dezbaterii de peste cinci ore, care va fi urmată de votul eurodeputaților începând cu ora 19:00, von der Leyen a răspuns la îngrijorările formulate de mai mulți eurodeputați privind inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, dar și a așteptărilor țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

„V-am ascultat și îmi dau seama că există teama acestei divizări între Europa de Vest și cea de Est. Trebuie să depășim această diviziune”, a spus von der Leyen.

Răspunzând unei remarci din partea lui Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în condițiile în care cele două țări respectă criteriile tehnice încă din 2011, Ursula von der Leyen a precizat: „Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro”.

„Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”, a continuat ea.

Ursula von der Leyen a dezbătut marți, timp de peste cinci ore, cu membrii Parlamentului European prioritățile cu care dorește să conducă Comisia Europeană în următorii cinci ani.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de drept, posibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Între eurodeputații români care au luat cuvântul s-au numărat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe, Cristian Ghinea, eurodeputat USR-PLUS, Dan Nica, șeful delegației PSD în Parlamentul European și Siegfried Mureșan, vicepreședintelui grupului PPE în PE.

Dacian Cioloș s-a referit la necesitatea creării unui echilibru geografic prin atribuirea unor poziții de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană pentru reprezentanți din Est, iar Cristian Ghinea a apreciat anunțul lui von der Leyen privind instituirea unui mecanism european pentru protejarea statului de drept.

Dan Nica a anunțat că îi va acorda votului candidatei PPE, iar Siegfried Mureșan a făcut un apel la susținerea aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Discursul Ursulei von der Leyen a cuprins elemente din rândul solicitărilor principalelor grupuri politice – PPE, S&D și Renew Europe – pentru a genera o majoritate politică în jurul ei, cele trei grupuri totalizând 445 de mandate în legislativul european.

Majoritatea criticilor aduse lui von der Leyen au fost fie de natură populistă și eurosceptică, fie în lumina argumentelor că numele ei a apărut la finalul unor negocieri de culise conduse de președintele Franței și cancelarul Germaniei, în condițiile în care favoriți pentru a fi președinte al Comisiei Europene erau candidații cap de listă ai familiilor politice europene, Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (S&D).

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene.

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 de ani, care va conduce executivul european.

Sursa: paginaderusia.ro