Incest: Ce se-ntâmplă, tată? (II)

Incest: Legislația prevede închisoare de până la cinci ani pentru incest, iar pentru viol - până la 20 de ani sau închisoare pe viață

Legislația R. Moldova care ține de protecția minorului abuzat sexual, deși a fost îmbunătățită în ultimii ani, mai are lacune. Astfel, victimele se plimbă prin instanțe ani în șir, fiind nevoite să povestească de fiecare dată și să retrăiască acțiunile perverse la care au fost supuse, ceea ce este în defavoarea reabilitării minorului, iar în unele cazuri abuzatorii scapă basma curată.

Ignorată de propria mamă

Veronica, o fetiţă de 10 ani, a fost violată de tatăl ei care era în stare de ebrietate în timp ce mama era la muncă cu ziua în sat, iar cei trei frați mai mici erau la școală sau la grădiniță.

A doua zi, Veronica s-a dus la școală și s-a adresat asistentului social în care avea încredere, întrucât acesta monitoriza familia fetei, fiind una social-vulnerabilă.

Asistentul social a anunțat primarul și inspectorul de sector despre cele întâmplate. În scurt timp, abuzatorul a fost reținut, iar Veronica a fost luată de unchiul matern în satul vecin, fiindcă mama nu credea că așa ceva se putea întâmpla şi spunea că micuța inventează totul. În câteva zile, copilul a fost internat la Spitalul de psihiatrie, deoarece avea crize nervoase puternice. Abia mai târziu, când examinarea medico-legală şi expertiza psihologo-psihiatrică realizate au confirmat deflorarea şi starea psihologică a copilei, mama s-a convins că fiica ei avea dreptate.

Pentru cele săvârșite, abuzatorul a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de pușcărie. Inculpatul a atacat sentința primei instanțe şi în prezent dosarul se află în examinare în instanțele ierarhic superioare.

Pentru incest, cinci ani de pușcărie

Potrivit Codului Penal, incestul este definit ca raport sexual între rude pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv, precum şi între rude pe linie colaterală (fraţi, surori) și se pedepsește cu închisoare de până la cinci ani, în timp ce pentru viol este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani sau cu detenție pe viață.

„Incestul, de fapt, presupune acțiuni sexuale benevole între rude și de aceea se pedepsește atât de puțin, însă copiii care au fost abuzați sexual de tații biologici nu cred că au făcut-o benevol. De aceea, trebuie să vorbim de copiii care au fost violați de propriii tați, și nu de incest”, spune șeful Secției minori și drepturile omului din cadrul Procuraturii Generale (PG) Iurie Perevoznic.

Victima trebuie audiată o singură dată

Copiii care trec prin procedurile legale suferă enorm, deoarece procesele de judecată durează foarte mult. „Uneori, procesele durează până la trei ani, iar acest copil povestește și retrăiește de zeci de ori aceeași istorie, având iarăși nevoie de reabilitare. De aceea, standardele europene recomandă ca acești copii să fie audiați o singură dată”, specifică Rodica Mocanu-Corețchi, manager la Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC).

„Procesul penal prevede desfășurarea cazurilor în termene rezonabile, dar nu este specificat anume cât. Într-un astfel de caz sunt implicați mai mulți oameni ai legii - polițiști, judecători, procurori care trebuie să aibă o abordare responsabilă, deoarece este vorba de viața unui copil distrus”, explică Perevoznic.

Avocata Tatiana Catană, care reprezintă în instanță mai multe minore victime ale violului, menționează că, deși au fost introduse mai multe modificări în lege, aceasta mai are multe lacune. „În unele situații, abuzatorul nu este reținut imediat după ce a fost anunțat violul. Astfel, până începe o evaluare preliminară, violatorul stă alături de victimă, știind că a fost raportat la poliție. De aceea, avem și cazuri când victimele sunt manipulate sau își retrag acuzațiile”, spune Catană, considerând că serviciile tutelare trebuie să intervină imediat și să scoată copilul din mediul familial pe durata procesului, ca să se reabiliteze cât mai repede.

Nu există camere de audiere

Potrivit Codului de Procedură Penală, care a fost modificat anul trecut, audierea minorilor se efectuează de către judecătorul de instrucţie în spaţii special amenajate, dotate cu mijloace de înregistrare audio-video, prin intermediul unui psihopedagog. Însă președinta CNPAC, Daniela Sâmboteanu, spune că intrarea în vigoare a acestui articol nu a rezolvat de la sine protecția copiilor-victime ale abuzului sexual, cu atât mai mult că, la momentul intrării în vigoare a articolului respectiv, în R. Moldova existau doar două camere de audiere, gestionate de organizații nonguvernamentale.

„La momentul actual, în țară nu avem facilitățile necesare pentru a realiza audieri legale ale copiilor în condiții prietenoase și este necesar să fie amenajate cât mai curând aceste spații. PG a promis să amenajeze, până la sfârșitul anului curent, șase camere de audiere în țară. Totuși, doar crearea facilităților pentru audiere nu poate garanta realizarea unor interviuri prietenoase cu copiii, atâta timp cât nu avem profesioniști special instruiți pentru intervievarea copiilor-victime ale crimelor cu caracter sexual sau ale violenței domestice. O altă problemă, care ne preocupă, ține de prevederea legală potrivit căreia audierea copilului este realizată cu participarea suspectului, acesta observând declarațiile copilului, alături de alți participanți la proces într-o cameră separată. Deși nu are contact vizual cu agresorul, copilul știe că este văzut și auzit în timp real de către acesta, ceea ce, evident, are consecințe negative asupra stării copilului și produce revictimizare”, opinează Sâmboteanu.

Declarații înregistrate pe CD și DVD

Experta consideră că legislația trebuie modificată în așa fel încât să fie exclusă prezența suspectului și realizarea interviurilor legale ale copiilor de către profesioniști special instruiți. „Legislația ar mai trebui să prevadă expres ca declarațiile copilului înregistrate pe CD sau DVD să fie acceptate ca probe directe în instanță fără prezența reală a copilului. Aceasta este necesar pentru a preveni revictimizarea copiilor prin minimalizarea contactelor acestora cu sistemul legal”, conchide Sâmboteanu.