Ce este Autostrada Antichității. Cel mai frumos și periculos drum din România, construit de daci, finalizat de austrieci

Unii spun că este cel mai frumos drum din România, deși concurență maximă îi fac Transfăgărășan și Transalpina. Alții spun că este, în acelai timp, și cel mai periculos drum din țara noastră. Îl știm din totdeauna sub denumirea de Valea Oltului, dar puțini știu că i se spunea Autostrada Antichității.

Drumul, care îți oferă un peisaj de o frumusețe rară, este azi asociat în special cu uriașele coloane de mașini din cauza lucrărilor nesfârșite. Puțini știu însă că are o vechime de 1500 de ani, că a fost construit de daci și finalizat de austrieci. De zeci de ani, România se chinuie să îl transforme într-o autostradă.

Astăzi, Valea Oltului este una dintre cele mai circulate șosele din România. Porțiunea de drum de pe Valea Oltului face parte din Drumul European E81 care leagă Ucraina de România. Puțini sunt cei care știu că drumul care traversează Carpații are o istorie îndelungată și nu a fost construit de români.

I s-a spus „Autostrada Antichității” sau Marele Drum Roman ori Calea lui Traian din Dacia, fiindcă pe aici s-a circulat neîntrerupt timp de mai bine de 1500 de ani, scrie Historia.

Cu o istorie îndelungată, acesta era unul dintre cele mai importante drumuri romane din Dacia, având atât scop militar, cât și pentru comerț.

După cucerirea Daciei, aici, romanii au pus bazele cetății romane de la Arutela. Zona s-a dezvoltat puternic economic în acea perioadă și s-a simțit nevoia unui drum de acces, deși mare parte din transport se făcea pe Olt.

În zona de câmpie au fost mai ușor de reperat urmele acest drum, dar în partea muntoasă mai mult s-a presupus pe unde ar fi trebuit să treacă traseul, în funcție de vestigiile romane descoperite aici, dar și de scrierile timpurilor.

Povestea drumului pe care-l știm astăzi începe însă câteva sute de ani mai târziu. În anul 1718, prin pacea de la Passarowitz, Imperiul Habsburgic preia în stăpânire Oltenia.

Astfel, austriecii au simțit nevoia unei rute între Ardeal și Oltenia și au deschis pe Valea Oltului „un drum de 11 ore pentru trăsuri, stâncile fiind sfărâmate, rostogolite şi nivelate”. Este pentru prima dată când Valea Oltului devine drum de legătură între Oltenia şi Ardeal.

Construirea drumului s-a făcut cu sprijinul secret al boierimii din Oltenia şi înainte de intrarea oficială a Olteniei sub stăpânirea austriacă. Drumul a primit numele împăratului Carol al VI-lea, „Via Carolina”, asigurând tranzitul comercial şi militar pentru vehicole pe patru roţi şi reintrând în istorie după mai bine de un mileniu jumătate, după ce fusese parcurs pe Valea Oltului de armatele romane ale lui Traian, spre Sarmisegetuza, potrivit profesorului Ligia Rizea, specialist în patrimoniul vâlcean.

Din ordinul contelui Steinville, reprezentantul împăratului Carol al VI-lea pentru cele „două Dacii”, se construieşte, în perioada 1718 – 1722, la Malu Podului, cetatea Arxavia, în latină, şi Strassburg, în austriacă, o cetate înaltă, cu fortificaţii puternice şi care „închidea cu privirea toată Valea Oltului spre Robeşti, orice inamic care se apropia la 20 de kilometri distanţă putând fi uşor reperat, existând timpul necesar pregătirii de apărare” .

Austriecii au construit cetăţi fortificate în zona Călimăneştiului și ziduri fortificate pentru ansambluri mănăstirești, așa cum sunt Mănăstirea Cozia sau Mănăstirea Stănișoara.

În anul 1819, modernizarea drumului care face legătura între Transilvania şi Oltenia ar fi ajuns și în preocupările lui Tudor Vladimirescu, pe când era vătaf de plai la vama Câineni-Vâlcea.

Azi, Valea Oltului, șoseaua care traversează Carpații prin defileul Oltului, este printre cele mai circulate șosele din țară.

Dacă întrebi un român care este șoseaua cea mai frumoasă și periculoasă în același timp, sunt șanse mari să răspundă Valea Oltului. Un loc străjuit de peisaje montane frumos colorate în toate cele 4 anotimpuri.

Zeci de mii de mașini traversează zilnic Valea Oltului. Din păcate, de multe ori, șoferii dau un adevărat test al răbdării din cauza coloanelor care se formează când se circulă pe o singură bandă din cauza lucrărilor nesfârșite.

De ani buni, statul și companiile private se chinuie să construiască o autostradă care să lege Pitești de Sibiu. La ora actuală, autostrada este în construcție, nu se știe când va fi și finalizată.