Ce are de gând să facă, de fapt, Guvernul cu salariile profesorilor din R. Moldova: Unii dascăli vor fi în MINUS

Reforma sistemului de remunerare în învățământ planificată să aducă o mai mare echitate şi o creştere a plăţilor către dascăli, generează multe nedumeriri şi semne de întrebare. Ba chiar poate genera noi nemulţumiri şi să aibă un efect advers celui planificat de Ministerul Educaţiei.

Ultimele luni subiectul salariilor cadrelor didactice a ținut capul de afiș al opiniei publice, mai ales după revendicările sindicatelor de ramură de creștere a salariului de funcție în educație cu 50% și respectiv după o serie de proteste în fața Guvernului organizate de profesori.

Autorităţile încearcă pe diverse căi să liniştească spiritele. Una dintre acestea este proiectul de lege privind remunerarea bazată pe performanță, propus recent de către Ministerul Educației, care însă va aduce beneficii neînsemnate, iar în unele cazuri dascălii vor fi chiar în minus.

Moldova în 2021, fără profesori

Proiectul a fost anunțat după revendicările sindicatelor de ramură de creștere a salariului de funcție în educație cu 50% și respectiv după o serie de proteste în fața Guvernului organizate de profesori.

Însă pe lângă presiunea străzii, o schimbare în sistemul de salarizare din educație este necesară având în vedere evoluția din ultimii ani, unde doar aproximativ 10% din totalul absolvenților cu profil educaţie devin profesori, iar numărul de persoane noi care intră în sistem în fiecare an este, în medie, de 4-5 ori mai mic timp decât numărul celor care îl părăsesc.

Prin urmare, constată Ministerul Educației, în cazul în care nu va exista o creștere semnificativă a numărului de cadre didactice noi care intră în sistem în următorii 5 ani, către anul 2021 Republica Moldova ar putea rămâne fără profesori, în condițiile în care peste 41% din cadre didactice vor atinge vârsta de pensionare.

Reieșind din contextul de mai sus, dezvoltarea unui sistem nou de salarizare pentru cadrele manageriale și didactice din instituțiile de învățământ general a fost așteptat cu mare interes din partea tuturor celor implicați în procesul educațional. Totuși, documentul publicat de Ministerul Educației pe 24 martie spre consultări publice pare departe de așteptările cadrelor didactice și conține mai multe neclarități.

Proiect cu statut incert

În primul rând, sistemul de remunerare în bază de performanță al cadrelor didactice și de conducere din sistemul de învățământ general prezentat de minister nu este ancorat în nici un fel în cadrul legal existent în ţară, documentul neavând statut nici de proiect de lege sau hotărâre de Guvern.

Pe de o parte, documentul conține prevederi care în opinia mai multor persoane ar contravine Codului Educației și/sau Codului Muncii, iar pe de altă parte nu este făcută nici o analiză comparativă a diferențelor de salarii față de sistemul actual ce ar rezulta dintr-o eventuală implementare a noului sistem de salarizare, motiv pentru care EuroPass a decis să realizeze acest lucru pentru a aduce la cunoștința publicului în măsura informațiilor disponibile.

Potrivit autorilor, sistemul de remunerare bazat pe performanță este corelat cu generarea motivării cadrelor didactice și de conducere, echilibrarea volumului de lucru, recunoașterea performanței și creșterea flexibilității sistemului educațional, iar implementarea completă a acestuia include 4 etape:

• Stabilirea atribuțiilor și responsabilităților angajaților,
• Determinarea cadrului de competențe,
• Respectarea procedurilor de selectare și evaluare,
• Evaluarea performanței.

Astfel, potrivit noului sistem propus salariul de bază va depinde de gradul de calificare al profesorului și este stabilit pentru 35 de ore de lucru săptămânal.

Pe lângă salariul de bază este inclus și bonusul lunar pentru experiență în muncă, care se propune a fi în sumă fixă și depinde inclusiv și de nivelul de calificare al profesorului.

Pe de altă parte, modelul actual de salarizare în educație este reglementat de:

• Legea Nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
• Hotărârea Nr. 381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare.

De majorări semnificative s-ar bucura doar 10% din profesori

Potrivit condițiilor actuale, salariul lunar al unui profesor cu studii superioare pornește de la salariul de funcție de 2.955 lei, la care se mai adaugă în funcție de gradul didactic 30% (gradul II), 40% (gradul I) și 50% gradul superior. De asemenea, sporul pentru vechimea în muncă variază de la 10% adaos la salariu pentru experiență de la 2 la 5 ani până la 30% aplicat pentru o experiență de peste 20 de ani.

Reieșind din acești parametri, din tabelul de mai jos putem desprinde următoarele:

• Salariile profesorilor fără grad didactic, inclusiv tinerii specialiști, ar crește nesemnificativ, asta chiar dacă tot autoritățile constată că doar 1 din 10 absolvenți cu profilul educație se înrolează în sistem. De asemenea, nu este clar dacă se păstrează facilitatea actuală pentru tinerii specialiști prin care în primii trei ani de activitate pedagogică, norma didactică se reduce la 75%, cu calcularea salariului lunar în cuantumul stabilit pentru norma didactică integrală.
• Salariile profesorilor cu grad didactic II ar urma să crească în medie cu 14-17% față de nivelul actual.
• Salariile profesorilor cu grad didactic I ar crește mai semnificativ în medie cu circa 40%.
• Cel mai mult s-ar majora salariile profesorilor cu grad didactic superior între 80 și 90%.

Potrivit autorilor proiectului, de salarii majorate semnificativ ar urma totuși să se bucure, în medie, doar 1 din 10 profesori, întrucât calculele pornesc de la premiza că distribuția cadrelor pe grade va rămâne una “sănătoasă”, unde profesorii fără grad didactic reprezintă 20-30%, profesorii cu grad didactic 2 sunt 60-70%, profesorii cu grad didactic 1 constituie 10%, iar profesorii cu grad didactic superior – 1%. În aceste condiții rămâne de văzut câți dintre cei cu gradele 1 și superior vor reuși să-și păstreze acest statut.

Salariile lunare a diferitor categorii de profesori în funcție de gradul didactic și experiență: sistemul propus vs sistemul actual

Pentru implementarea noului sistem de salarizare, potrivit autorilor, ar fi necesar un efort adițional din partea bugetului de 260 milioane lei anual, iar de această schimbare ar fi afectate un număr de 26 mii cadre didactice.

Toți profesorii ar trebui să se recalifice

Însă surprizele pentru profesori nu se opresc aici. Concepția autorilor proiectului prevede schimbarea modalității de obținere a gradelor didactice, iar potrivit acestora “nici o creștere salarială nu poate avea loc fără schimbarea esenței gradelor didactice și recalificare cadrelor didactice care dețin aceste grade”. Cu alte cuvinte, se subînțelege că toți profesorii ar urma să se recalifice, indiferent de gradul didactic actual deținut, în vedere trecerii la noul sistem.

De asemenea, multe nedumeriri în rândul profesorilor pare să fi trezit și repartizarea celor 17 ore săptămânale adiționale la cele 18 ore de predare, care au fost structurate în funcție de nivelul de calificare al profesorilor.

Comentariile și întrebările puse de utilizatori pe paginile particip.gov scot la lumină o serie de neajunsuri ale reformei de salarizare în educație:

• ”De ce este un dezechilibru la numărul de ore necesar pentru pregătirea orelor de curs, adică profesorul fără grad are nevoie de 9 ore, dar cel cu gradul superior doar 4”?
• ”Profesorul fără grad NU TREBUIE să vorbească cu părinții”.
• ”Și daca nu am dirigenție, nu voi avea 35 ore complete (și nici salariu corespunzător), chiar dacă voi face 18 ore în auditoriu”.
• ”Profesorul fără grad nu are voie sa pregătească elevii pentru competiții, iar celui cu grad superior i se limitează efortul la doar o ora săptămânal”.
• ”Cercetarea în educație, la fel ca și dezvoltarea standardelor metodologice o vor face DOAR 1% din toate cadrele didactice – cele cu grad superior – conform estimărilor p.8.1.2”.
• ”Creșterea performanțelor unui cadru didactic se oprește pe la vreo 40 de ani (circa 15 ani de stagiu), ca după pentru experiența în muncă nu se acordă nici un bonus”.

Pentru directori, salarii mai mici

Însă poate cele mai multe nedumeriri provoacă abordarea față de directorii instituțiilor de învățământ, care pe de o parte sunt împovărați cu nenumărate responsabilități, iar pe de altă parte, salariile unora dintre ei ar urma chiar să scadă, iar al altora ar putea fi mai mici decât ale profesorilor.

Chiar dacă potrivit autorilor proiectului “una din provocările majore ale sistemului educațional din Moldova în contextul eficientizării operaționale a instituțiilor constă în atragerea unor lideri puternici în calitate de conducători ai instituțiilor de învățământ”, propunerile concrete ale acestora par să nu reziste provocării. Or, salariul de bază lunar al unui director se propune a fi de 9.800 lei cu condiția unui coeficient al volumului de muncă de 100%, adică instituția respectivă ar trebui să aibă mai mult de 100 de norme didactice depline, ceea ce este o raritate în cazul RM.

O cercetare aleatorie a unor instituții de învățământ arată că chiar și liceele cu 1200-1300 elevi au între 70 și 80 de cadre didactice, adică salariul unui director cu peste o mie de elevi ar fi de 7.840 sau în cel mai bun caz 8.820 lei. Totodată, o bună parte din gimnazii au un umăr de norme didactice depline de sub 25, iar prin urmare salariul unui director dintr-o asemenea instituție ar fi de 5.880 lei, adică mai puțin decât salariul de pornire al unui profesor de gradul didactic I.

De asemenea, salariile unor directori ar fi mai mici decât cele actuale, întrucât conform autorilor: „modelul propus nu necesită fonduri suplimentare pentru salariile directorilor, astfel încât se bazează pe redistribuirea fondurilor existente deja în sistem”, adică salariile unor conducători de instituții vor fi mai mari decât acum, iar al altora mai mici. Este de notat că pentru directori se propune și un bonus anual de performanță, mărimea căruia poate varia de la 2,5 la 15% în funcție de coeficientul volumului de muncă și calificativul obținut după ce va fi supus unei evaluări.

În acest context mai poate fi adăugat că în ultimii ani odată cu implementarea formulei ”Finanțarea urmează elevul” și oferirii de autonomie instituțiilor de învățământ în gestionarea resurselor, responsabilitățile directorilor au crescut substanțial. Aceștia au un spectru larg de atribuții în management, administrare financiară, gestionare resurse IT, managementul resurselor umane, și a infrastructurii. În condițiile propuse la moment este greu de crezut că poziția de director va fi una atractivă.

Și profesorii fără grad didactic generează performanță

Într-un comentariu pe pagina particip.gov cu referire la acest proiect, Simion Caisîn, rectorul Institutului de Formare Continuă, constată că “performanţa unui specialist este foarte subiectivă, fiecare se consideră mai performant, mai deştept, mai bun, mai competent, etc. ca cei din jur, dar atunci când ea (performanţa) va fi stabilită de directorul, care poate nici să nu fie pedagog? … Acest indicator va aduce la conflicte permanente în colectivele pedagogice, va creşte corupţia, vor fi intrigi permanente. În altă ordine de idei, performanţa înaltă încă nu înseamnă deloc un impact înalt al rezultatului muncii cadrului didactic. Datele confirmă că circa 20% din performanţa cea mai înaltă a elevilor sunt rezultatul muncii a cadrelor didactice fără grad. Performanţa nu înseamnă rezultatul muncii, ea este una din condiţiile, care probabil va aduce la un rezultat bun în viitor, iar salariul se plăteşte pentru rezultate concrete obţinute recent”.

Totodată, potrivit lui Simion Caisîn, „Sistemul de remunerare în bază de performanță” vine în contradicţie cu foarte multe prevederi ale Codului Muncii, Legii Salarizării, Codului Educaţiei ş. a., iar sistemul de remunerare al cadrelor didactice şi de conducere din sistemul de învăţământ general trebuie îmbunătăţit, deoarece nu aduce schimbări concrete în relaţia profesor-elev în sala de studii, acolo unde se produce rezultatul procesului educaţional.

În opinia rectorului, propunerile Ministerului Educației reprezintă „un mod de a face valuri în tigaie” și nu vor îmbunătăți situația materială sau statutul angajaților în sistemul de învățământ din Republica Moldova.

Sursa: Europass