AVIZ // Ziua de 9 mai - lucrătoare, iar cea de 8 mai - Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. Guvernul susține înițiativa deputaților PAS

Guvernul de la Chișinău a avizat astăzi pozitiv inițiativa unui grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) care propune marcarea, în fiecare an pe data de 8 mai, a Zilei comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.

Totuși, Guvernul propune ca ziua de 9 mai, sărbătorită în R. Moldova după modelul sovietic, să devină zi lucrătoare, pentru a nu pune o povară și mai mare pe umerii agenților economici, care sunt obligați să plătească dublu salariații ce muncesc în zile de sărbătoare.

CITIȚI și Ce trebuie să marcăm: Ziua Victoriei asupra Nazismului și a Comemorării celor căzuți în al Doilea Război Mondial pe 8 mai sau „Victoria în războiul pentru apărarea patriei” pe 9 mai? Dr. hab. Nicolae Enciu: „Victorie confiscată pe nedrept de URSS”

„Proiectul de lege se impune având în vedere confuzia care persistă între data reală (8 mai) de încheiere a celui de-al Doilea Război Mondial pe continentul european, pe de o parte, și cea de 9 mai, impusă de Stalin și de URSS în lagărul socialist - pentru a-și revendica un rol primordial în victoria împotriva foștilor aliați naziști", se arată în nota informativă a proiectului de lege, avizat astăzi de Guvern.

Într-un comentariu oferit anterior Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, afirma că ziua de 9 mai 1945 reprezintă „o victorie confiscată pe nedrept de URSS în propriul beneficiu”, iar aderarea la Uniunea Europeană presupune, pentru R. Moldova, și „renunțarea fermă și definitivă la o serie de mituri și falsuri cultivate cu insistență de aparatul propagandistic comunist pe întreaga durată a perioadei sovietice, în vederea cultivării memoriei colective a populației în temeiul adevărului istoric și al valorilor europene”.

Potrivit lui Nicolae Enciu, pe 25 aprilie 1945, în condițiile desfășurării operațiunii de cucerire a Berlinului, Armata a 5-a de gardă a Frontului 1 Ucrainean a făcut joncțiunea cu forțele Armatei 1 americane, în regiunea orașului Torgau, pe fluviul Elba. Pe 30 aprilie, în capitala Reich-ului zdrobită sub bombe, Hitler s-a sinucis alături de Eva Braun, desemnându-l pe amiralul Karl Dönitz succesor la putere.

„În situația creată, pe 7 mai 1945, la Marele Cartier General Aliat al lui Dwight Eisenhower stabilit în or. Reims, feldmareșalul A. Jodl a semnat documentele de capitulare a Germaniei. Stalin însă, indignat de faptul că actul de capitulare n-a fost semnat la Berlin, „centrul agresiunii fasciste” aflat sub controlul trupelor sovietice, a cerut germanilor să capituleze încă o dată. În așa mod, cea de-a doua capitulare a avut loc la Berlin, la miezul nopții de 8 spre 9 mai, în fața mareșalului sovietic Gh. K. Jukov. În consecință, guvernul englez și cel american vor considera ziua de 8 mai drept ziua capitulării oficiale a Germaniei, în timp ce pentru sovietici, aceasta va fi ziua de 9 mai”, a explicat doctorul habilitat în istorie.