Stiri

Autoritățile își propun dezvoltarea parteneriatului public-privat în serviciul de asistență medicală urgentă

Social 08.06.2013 11:52 Vizualizări

2161

Serviciul de Asistență Medicală Urgentă din R. Moldova ar putea fi transmis în gestiunea agenților economici pentru o perioadă de 25 de ani. Asta prevede un proiect de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Sănătății. Prin instituirea parteneriatului public-privat, ministerul de resort își propune să modernizeze Serviciul de Asistență Medicală Urgentă, pentru care acum nu dispune de surse financiare pe măsură. Partenerul privat selectat va trebui să procure un elicopter şi peste 100 de ambulanţe. Totodată, acesta va avea dreptul să posede și să folosească spațiile disponibile ale Serviciului de Asistență Medicală Urgentă (SAMU), dar și terenul aferent acestora pentru construcții adiacente necesare serviciului pe parcurs, va finanța executarea lucrărilor de renovare, construcții și va achiziționa echipamente și utilaje performante conform standardelor europene. Documentul prevede că toate lucrările de modernizare vor fi efectuate fără surse financiare din partea statului. Partenerul privat îşi va recupera investiţiile din contul încasărilor obţinute din prestarea serviciilor medicale din partea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, fără a majora prețurile și fără a percepe plăți suplimentare de la pacienți.

Într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL, Alexandru Cerbu, șef Secție planificare și dezvoltare strategică în cadrul Ministerului Sănătății, explică în detalii ce prevede acest proiect de lege.

Domnule Cerbu, de ce ați decis că anume acest serviciu necesită investiții, și nu altele care la fel au nevoie de reforme?

Actualmente, SAMU este cel mai accesibil serviciu de asistență medicală pentru populație, comparativ cu alte servicii medicale. Acesta are și o rezonanță socială pe măsură, îndeosebi în sectorul rural, unde există acces limitat la alte servicii medicale. Medicina de urgență este prima treaptă în acordarea asistenței medicale pacientului, iar dacă nu o vom moderniza, ar putea degrada.

În prezent, SAMU din R. Moldova nu corespunde standardelor europene și Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pentru a dezvolta și a menține acest serviciu, avem nevoie de surse financiare de care nu dispunem. Ținând cont de cele expuse mai sus, a fost aprobat prin hotărâre de Guvern programul național de dezvoltare a asistenței medicale de urgentă pentru anii 2011-2015 care prevede cheltuieli de peste două miliarde de lei. Din fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală el poate fi acoperit doar cu 919 milioane de lei, celălalt miliard rămâne neacoperit, ceea ce pune în pericol realizarea acestui program național care în esență este excelent. Finanțări din proiecte, granturi pot să fie, dar pot și să nu fie. Plus la asta, mai sunt și cheltuieli neplanificate. În cazul dat, parteneriatul public-privat ia această povară.

Ați luat în calcul și riscurile care pot apărea?

Bineînțeles. A fost elaborată matricea riscurilor unde majoritatea dintre acestea revin partenerului privat. Mai mult, acesta își va asuma toate riscurile ce țin de costurile de proiectare, construcție și reparație a încăperilor stațiilor și punctelor de Asistență medicală Urgentă, de achiziționare a autosanitarelor, aeroambulanțelor, dispozitivelor, utilajelor și echipamentelor medicale, de dotare cu personal, instruirea continuă a lui, precum și costurile operaționale. Statul va avea menirea doar de a monitoriza cum se îndeplinesc aceste condiții.

Cât de benefic poate fi parteneriatul public-privat pentru cetățeanul de rând?

Cetățenii vor avea doar de câștigat. Vor beneficia de un nivel de deservire de asistență medicală de urgență modernă și de calitate înaltă.

În urma faptului că serviciul medical de urgență ar putea fi predat în gestionarea unui partener privat, ne-am putea aștepta ca acesta să fie cu plată, chiar dacă acum este gratuit?

Acest fapt este exclus. Pacientul, indiferent dacă dispune ori nu de poliță de asigurare medicală, va beneficia mai departe de asistență medicală gratuită. În contract va fi prevăzută categoric această chestiune. Mai mult, ministerul va monitoriza cum se respectă contractul și, dacă nu se vor îndeplini prevederile lui, urmează să fie reziliat contractul şi tot ce a fost investit va rămânea în gestiunea statului. Dar, partenerul privat va avea posibilitate să desfășoare alte servicii în afara programului unic de asistență medicală. Bunăoară, deservirea diferitelor manifestații. Vor putea fi create echipe care vor efectua unele investigații la domiciliu pe care și le dorește pacientul și pentru care acesta va achita suplimentar.

Riscă medicii care activează acum în acest serviciu să fie demiși? Pentru că, potrivit proiectului, aceștia vor fi angajați și disponibilizați de partenerul privat…

Categoric nu. Acum noi avem 0,5 echipe la zece mii de cetățeni, pe când norma e de 0,8. Suntem asigurați cu doar jumătate din numărul personalului medical de care este nevoie. Pe cine să mai disponibilizăm? Colaboratorii serviciului o să fie apărați de legislația în vigoare. Mai mult, în hotărârea de Guvern se prevede că pe parcursul a șase luni partenerul privat nu va avea dreptul să modifice structura existentă de state de personal.

Dar după?

Reieșind din necesități, ea poate fi revăzută și extinsă. Se va cere de la personal un nivel mai înalt de profesionalism și disciplină de muncă. Pentru asta, cadrele medicale vor fi instruite permanent, pentru că anume ele vor fi responsabile de calitatea serviciilor prestate. Mărimea salariului va depinde de nivelul de performanță, având un plafon minim de salarizare stabilit de stat pe care partenerul privat nu va avea dreptul să nu-l respecte. Cu alte cuvinte, managementul serviciului de urgenţă va fi mai bine organizat.

Cine va răspunde în caz de malpraxis?

Și acest lucru este prevăzut. Acum, ce poate face statul? A dat omul afară, i-a aplicat o mustrare şi cu ce rămâne pacientul? Cu nimic. În cazul dat, dacă greșeala va fi de origine organizatorică, atunci va purta răspundere partenerul privat, iar dacă va fi din vina lucrătorului medical, atunci, conform legislației, responsabilitatea o poartă medicul și partenerul privat. Atât moral, cât și material.

Cu astfel de cerințe și condiții, credeți că se va găsi cineva care ar dori să investească în acest sistem?

Acum nu s-a interesat nimeni, pentru că mai avem de lucru pentru a perfecta proiectul pentru aprobare la Guvern și credem că poate îi va interesa pe potențialii parteneri privați atât din țară, cât și de peste hotare. O condiție prevăzută de lege este că partenerul privat trebuie să aibă un reprezentant rezident în R. Moldova. Ofertanții pot fi reprezentanți printr-un agent economic sau un consorțiu format din mai mulți agenți. Din partea Ministerului Sănătății va fi constituită comisia de selectare a partenerului privat. Procedura de selectare va consta din două etape: tehnică și financiară, astfel încât ofertanții vor trebui să prezinte și oferta tehnică, și cea financiară.

Credeți că proiectul va avea susținere în Guvern?

Sper că vom fi înțeleși și susținuți.

Vă mulțumesc pentru interviu.

Galina Munteanu

Autor:

Prietenii tăi merită să știe ASTA!