Atacul de cord poate să determine decesul

poza simbol

Important // Prevenția este cel mai bun tratament

Cei mai importanţi factori de risc ai bolilor de inimă şi ai accidentelor vasculare cerebrale sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun.

Bolile cardiovasculare sunt tulburări de inimă şi ale vaselor de sânge care includ boli ale vaselor de sânge care irigă muşchiul cardiac, boli cerebrovasculare sau boli arteriale periferice.

Pot exista boli reumatice, care se manifestă printr-o deteriorare a muşchiului cardiac şi a valvelor cardiace, boli congenitale de inimă, adică malformaţii în structura inimii, existente încă de la naştere, dar şi tromboze venoase profunde şi embolii pulmonare, prin formarea de cheaguri de sânge în venele de la picioare, care pot ajunge la inimă sau la plămâni.

Atacurile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale sunt evenimente acute, cauzate de un blocaj care împiedică traseul sângelui la nivelul inimii sau creierului.

Cel mai frecvent motiv pentru care se întâmplă aceste fenomene este acumularea de depozite de grăsime pe pereţii interiori ai vaselor de sânge care alimentează inima sau creierul.

Factori de risc

Comportamentele factorilor de risc sunt responsabile pentru 80% din bolile cardiace.

Efectele nocive ale unei alimentaţii nesănătoase şi ale sedentarismului pot apărea la persoane care prezintă şi factori de risc intermediar, cum ar fi hipertensiunea arterială, nivelul ridicat al glucozei şi al lipidelor din sânge şi obezitatea.

Factori de risc asociaţi bolilor cardiovasculare: vârsta, ereditatea, fumatul, inactivitatea fizică, colesterolul și trigliceridele crescute, sedentarismul, stresul, boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat.

Dintre aceştia, unii factori sunt nemodificabili (precum vârsta şi ereditatea), însă majoritatea pot fi modificaţi şi ţinuţi sub control. Asocierea mai multor factori de risc creşte probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculare.

Simptome comune

Majoritatea infarcturilor miocardice implică apariţia unei senzaţii de durere în centrul sau partea stângă a pieptului. Disconfortul poate să persiste minute în şir sau să apară şi să dispară succesiv, resimţindu-se ca o presiune, plenitudine, apăsare sau durere ascuţită. Durerea mai poate lua şi forma hiperacidităţii gastrice sau a indigestiei, la o intensitate mică sau mare. Mulţi pacienţi care suferă un atac de cord acuză dureri ale ambelor braţe, spatelui, umerilor, gâtului, mandibulei sau stomacului.

Uneori, respiraţia dificilă sau întreruptă poate fi singurul simptom al infarctului sau poate fi o manifestare produsă de durerile toracice, apărută în timpul odihnei sau odată cu depunerea unei activităţi fizice solicitante.

Tratament & Remedii naturiste

Bolile cardiovasculare au leac

Există medicamente eficiente şi necostisitoare disponibile pe piaţă pentru a trata aproape toate tipurile de boli cardiovasculare.

Supravieţuitorii unui atac de cord sau accident vascular cerebral prezintă un risc mai ridicat ca boala să recidiveze, motiv pentru care sunt recomandate o serie de medicamente, combinate cu diete sănătoase.

Intervenţiile care pot trata bolile cardiovasculare includ bypass-ul coronarian, angioplastia cu balon, transplantul de inimă sau operaţiile cu montarea unei inimi artificiale.

Sunt o serie de dispozitive medicale necesare pentru a trata anumite boli cardiovasculare, cum ar fi stimulatoarele cardiace, valvele protetice şi patch-urile, care astupă găurile în inimă.

Lămâia, un miracol pentru sănătate

Unul din cele mai eficiente remedii naturiste pentru tratarea bolilor de inimă este coaja de lămâie, deoarece are cel mai mare conţinut de vitamina P, care consolidează întreg sistemul arterial. Pentru a realiza un medicament, coaja de la o lămâie-două este tocată mărunt, apoi e acoperită cu apă fierbinte şi lăsată la macerat timp de aproximativ 12 ore. Se recomandă consumarea unei linguriţe cu coajă de lămâie la fiecare trei ore sau imediat după fiecare masă.

Miere cu suc de lămâie

Mierea este considerată un remediu naturist forte, întrucât este uşor de digerat şi de asimilat. Pentru tratament se recomandă consumarea, înainte de culcare, a unui pahar cu apă unde se adaugă o linguriţă de miere şi sucul de la o jumătate de lămâie.

Zeamă de lămâie cu bicarbonat

Pentru a prepara această băutură-minune, aveți nevoie de următoarele ingrediente: două lingurițe de zeamă de lămâie, proaspăt stoarsă; jumătate de linguriță de bicarbonat de sodiu; 225 ml de apă. Cura cu suc de lămâie şi bicarbonat de sodiu se ține două săptămâni, după care se face pauză două săptămâni, apoi se poate relua.

Pătrunjel și suc de legume, pentru buna funcționare a inimii

Sucul de sfeclă consumat zilnic este extrem de benefic în cazul pacienţilor cu boli ale inimii, deoarece sfecla este un foarte bun solvent pentru depozitele de calciu neorganic. De asemenea, recomandate sunt şi sucurile de morcov sau spanac. Acestea trebuie consumate, zilnic, într-o cantitate de 500 ml sau pot fi combinate. Când consumi un amestec de sucuri de legume, trebuie folosită următoarea proporţie: 300 ml suc de morcovi şi 200 ml suc de spanac.

Deoarece conţine substanţe care ajută la buna funcţionarea a vaselor de sânge, mai ales a celor capilare, pătrunjelul este considerat un alt remediu eficient în tratarea şi prevenirea bolilor cardiovasculare. Planta poate fi administrată sub formă de ceai – o linguriţă cu pătrunjel uscat se pune la o ceaşcă de apă şi se lasă la fiert timp de câteva minute. Potrivit specialiştilor, pentru ca tratamentul să dea rezultate rapide se recomandă consumarea a 2-3 ceşti de ceai pe zi.

Vinul are efect favorabil asupra inimii

În cantitate moderată, însemnând 50 ml de tărie sau 50-100 ml de vin, sau 330 ml de bere, alcoolul poate fi consumat de persoanele sănătoase zilnic, dacă nu există o contraindicaţie din partea unui alt medic. Alcoolul, în special vinul, are un efect favorabil asupra vaselor şi inimii prin creşterea colesterolului bun - HDL, însă consumat în exces poate determina creşterea tensiunii arteriale, a trigliceridelor, acidului uric, glicemiei, pe lângă efectele nefavorabile asupra ficatului. Excesul de alcool poate determina o formă de cardiomiopatie dilatativă, adică de mărire a inimii şi scădere a funcţiei sale contractile, ducând la insuficiență cardiacă şi tulburări de ritm.

Selecție din presa românească

Pagină realizată de Maria Boroda