Capcanele pentru naivii din R. Moldova

mediafax.ro

BANI // Create pentru a-i ajuta pe oameni, mai multe asociații de economii și împrumut s-au transformat în „plase” pentru persoanele credule

Zeci de oameni din mai multe sate din republică s-au trezit anul trecut, peste noapte, cu credite fictive la asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) din localitățile lor. Oamenii au fost obligați să întoarcă zeci de mii de lei pentru împrumuturi pe care nu le-au luat niciodată, banii ajungând în buzunarele șefilor sau ale contabililor AEÎ. Unii dintre ei au reușit să scape, fugind peste hotare. Chiar dacă susține că ține situația sub control, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNFP) nu are capacitatea de a verifica activitatea a mai mult de 22 de astfel de asociații pe an, din totalul de 344. „E un business bazat pe încredere”, explică șeful Asociației Centrale a Asociațiilor de Economii și Împrumut, Efim Lupanciuc.

Datornici peste noapte

Cel puțin patru persoane din s. Hârtopul Mic, raionul Criuleni, s-au pomenit la începutul acestui an cu citații în care erau somați să întoarcă împrumuturile pe care le-au luat de la AEÎ din localitate.

„Risc să rămân fără casă, pentru că nu aș fi întors cele câteva mii de lei pe care le-am luat cu împrumut de la AEÎ. Am întors banii încă acum un an, dar atunci contabila mi-a spus că se grăbește undeva și nu mi-a mai dat cecul. Mai târziu, am aflat că ea a luat banii și nu a notat nicăieri că i-am adus. Acum este plecată din țară, iar eu sunt nevoită să îi acopăr furtul”, ni se plânge Elena Coroi, una dintre victimele contabilei AEÎ, Maria Suhaciov.

O altă femeie din sat, o altă „schemă de furt”. Tatiana Grati susține că Suhaciov ar fi rugat-o de mai multe ori să împrumute bani de la asociație, înregistrând creditele pe numele său. „De fiecare dată mă asigura că întoarce ea banii și nu voi avea bătăi de cap, dar nu demult am aflat că nu a întors vreo 15 mii de lei, iar șeful asociației ne-a prevenit că ne va da în judecată dacă nu aducem banii”, spune femeia.

Probe distruse

„Nu aveam idee cu ce se ocupă. Când am aflat, a rupt toate registrele și a plecat din țară. Avea contabilitate dublă, lua bani prin semnătură falsă pe numele mai multor săteni. Avem întocmită o listă cu vreo 15 pătimiți, iar prejudiciul este de 700 de mii de lei (din totalul de 914 mii de lei cât constituie activele instituției – n.r.). O parte din aceste împrumuturi Suhaciov și-o asumă, pe altele însă nu vrea să le recunoască”, ne explică situația și șeful AEÎ, Iurie Morari. Chiar dacă își dă seama de escrocherie, Morari afirmă că se vede nevoit să ceară bani de la cei ale căror nume figurează în actele de la AEÎ. „Am anunțat CNFP despre încălcări, iar ei, la rândul lor, Procuratura. Pe numele lui Suhaciov a fost deschis un dosar penal, dar ce folos, dacă este plecată și nu ne răspunde nici măcar la telefon”, mai spune șeful AEÎ din Hârtopul Mic. Aceasta nu ne-a răspuns nici nouă la numărul rusesc de telefon la care am contactat-o.

Alte cazuri, aceleași escrocherii

Cazuri similare s-au întâmplat și în alte localități. Pe 26 decembrie 2013, Procuratura Generală anunța despre condamnarea pentru escrocherie în proporții deosebit de mari a directorului executiv și contabilei AEÎ din satul Criva, raionul Briceni, care și-ar fi însușit 20 de mii de euro depuse de un consătean de-al lor la asociație. Cu două săptămâni mai înainte, directoarea unei alte AEÎ din Cahul a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru că și-ar fi însușit ilegal 288 de mii de lei, falsificând semnăturile a 26 de persoane. În septembrie 2013, mai mulți locuitori din s. Dănceni, raionul Ialoveni, se plângeau că au rămas fără banii depuși la AEÎ din localitate. Lista de încălcări comise în cadrul AEÎ poate continua.

Controale insuficiente

Directorul adjunct al Direcției generale plasamente colective și microfinanțare din cadrul CNFP, Ghenadie Blândescu, afirmă însă că numărul de încălcări comise în cadrul AEÎ nu este chiar atât de mare. Angajatul instituției abilitate cu funcția de control și supraveghere a activității AEÎ susține că în majoritatea celor 344 de AEÎ care activează în republică nu sunt depistate încălcări. Totuși, recunoaște Blândescu, din 2009, de când au început controalele la aceste asociații, au reușit să verifice activitatea a mai puțin de jumătate dintre ele. „Anul trecut am verificat 24 de asociații, dintre care în zece cazuri nu am depistat nicio încălcare. De cele mai multe ori, depistăm nereguli atunci când suntem sesizați de cetățeni”, explică funcționarul. Potrivit lui, cele mai multe încălcări se produc în AEÎ care au dreptul de a accepta depuneri de economii. „Sunt cazuri în care depozitele nu sunt reflectate în contabilitate și sunt însușite de conducătorii acestora. Avem cazuri de credite fictive acordate prin falsificarea semnăturii. Au existat cazuri în care directorul sau contabilul AEÎ luau banii și dispăreau”, explică Blândescu. Cu toate acestea, în doar trei cazuri vinovații au fost condamnați la închisoare.

Împrumuturile „ușoare” au prins la moldoveni

Primele asociații de economii și împrumut au fost create în R. Moldova în 1996 și, în scurt timp, au devenit populare. Chiar dacă acordă credite mici, la o dobândă mai mare decât cea bancară, împrumuturile acordate din depuneri de economii câștigă prin faptul că nu necesită un volum atât de mare de documente pentru perfectare, nu obligă beneficiarul să ofere un gaj și se găsesc în apropierea clienților lor. În 2010, R. Moldova ocupa locul patru în Europa după numărul de persoane care au aderat la asociaţiile de economii şi împrumut şi au beneficiat de credite din partea acestora. Astăzi, acestea au peste o sută de mii de membri și administrează active în volum de circa 350 de milioane de lei.

Efim Lupanciuc, președintele Asociației Centrale a Asociațiilor de Economii și Împrumut:

„AEÎ sunt binevenite în R. Moldova, pentru că oferă posibilitate de dezvoltare a micilor afaceri din mediul rural. În AEÎ totul se bazează pe încredere. Acestea funcționează în localități nu prea mari, unde toți oamenii se cunosc între ei, de aceea riscul fraudelor este în general redus de presiunea societății. Totuși, anumite norme ar trebui îmbunătățite pe partea supravegherii.”