Armenia şi Azerbaidjan se confruntă la Haga pe tema epurării etnice. Cresc tensiunile dintre cele două țări din Caucaz

Armenia şi Azerbaidjan se confruntă, începând de luni, la cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite cu privire la o dispută de lungă durată pe tema „epurării etnice”, într-un moment în care tensiunile militare se intensifică între aceste două ţări vecine şi rivale din Caucaz.

Avocaţii ambelor părţi încep luni două săptămâni de audieri, prezentându-şi interpretările dreptului internaţional la Palatul Păcii al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, relatează AFP, preluată de News.ro.

La începutul acestei luni, cele două părţi s-au acuzat reciproc că au deschis focul de-a lungul graniţei lor comune, reducând speranţele unui acord de pace durabil după decenii de lupte sporadice.

Bătălia juridică în faţa CIJ datează din septembrie 2021, când cele două ţări au depus plângeri una împotriva celeilalte în decurs de o săptămână.

Cei doi vecini s-au acuzat reciproc de „epurare etnică” şi de încălcarea Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD). CIJ, care se pronunţă asupra litigiilor dintre state, a emis ordonanţe de urgenţă în decembrie 2021, cerând ambelor părţi să împiedice incitarea şi promovarea urii rasiale.

Dar, deşi hotărârile CIJ sunt obligatorii, aceasta nu are mijloace de a le pune în aplicare, iar tensiunile au crescut, culminând cu ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului în septembrie anul trecut în teritoriul disputat Nagorno-Karabah.

Baku a recucerit teritoriul într-o operaţiune militară de o zi, ceea ce a determinat întreaga populaţie armeană din enclavă - mai mult de 100 000 din cei 120 000 de locuitori - să fugă în Armenia.

Câteva săptămâni mai târziu, Armenia a făcut din nou apel la CIJ, cerând Curţii să ordone Azerbaidjanului să îşi retragă trupele din Karabah şi să permită refugiaţilor armeni să se întoarcă acasă în siguranţă.

În noiembrie, Curtea a ordonat Azerbaidjanului să permită tuturor celor care doresc să se întoarcă în Karabah să o facă „în siguranţă, fără obstacole şi cât mai curând posibil”.

Audierile, care încep luni, vor continua până la 26 aprilie. Ele se referă la obiecţiile ridicate de fiecare dintre părţi în cauza iniţială depusă de partea adversă în septembrie 2021.

Prim-ministrul armean Nikol Pachinian şi preşedintele azer Ilham Aliev au declarat că un acord de pace cuprinzător este la îndemână după ofensiva de anul trecut din Karabah.

Fostele republici sovietice au purtat două războaie pentru controlul acestei regiuni muntoase, soldate cu mii de victime de ambele părţi şi cu fuga a sute de mii de persoane: unul în anii 1990, când Uniunea Sovietică s-a destrămat, şi cel mai recent în 2020.

Conflictul a tensionat, de asemenea, legăturile dintre Rusia şi Armenia, Erevanul simţind că Moscova nu a făcut suficient de mult pentru a-l ajuta atunci când a fost atacat.

În februarie, Armenia a aderat oficial la Curtea Penală Internaţională (CPI), în ciuda avertismentelor Moscovei. Aceasta este acum obligată să îl aresteze pe Vladimir Putin dacă liderul rus ajunge pe teritoriul armean, în baza unui mandat de arestare emis de CPI pe numele preşedintelui rus în martie 2023.