Aproape 30 de români candidează la alegerile locale din Belgia pentru posturi de consilieri locali

Mediafax

Aproape 30 de români candidează pe listele unor partide din Belgia la alegerile locale programate pentru 14 octombrie, ei încercând să ocupe funcţii de consilieri locali în mai multe localităţi, inclusiv în capitala Bruxelles, transmite corespondentul Mediafax.

Iniţiatorul proiectului DreptLaVot, care încurajează românii să voteze la alegerile din Belgia, Ioana Banach, a afirmat într-o postare pe site-ul comunităţii virtuale a românilor din Belgia, Rombel, că, mai mult ca niciodată, cetăţenii români contează în acest scrutin, în condiţiile în care în capitala Bruxelles, de exemplu, reprezintă 9% din populaţie.

„În data de 14 octombrie vor avea loc alegeri în Belgia, prin care se decide cine va conduce administraţiile locale. Noi, românii din Belgia, avem dreptul să votăm în aceste alegeri. Mai mult ca niciodată, românii contează în aceste alegeri. De ce să ne pese de aceste alegeri? Pentru că nu am fost niciodată atât de mulţi români în Belgia. Suntem peste 70.000 în toată ţara, iar 40.000 locuiesc în Bruxelles, conform statisticilor oficiale şi fără a include românii ce au deja şi cetăţenia belgiană. Odată cu numărul, creşte şi potenţialul nostru de a ne organiza, de a ne coordona şi de a influenţa modul în care suntem trataţi de către autorităţile belgiene. Reprezentând peste 9% din locuitorii din Bruxelles, avem un adevărat potenţial de a influenţa alegerile. De ce să ne mai pese de aceste alegeri? Pentru că nu am avut niciodată atât de mulţi români pe listele electorale pentru listele de consilieri la comunele belgiene”, a arătat Banach.

Potrivit acesteia, la alegerile locale din 14 octombrie şi-au depus candidatura 28 de români, cei mai mulţi, 5, pentru posturi de consilieri locali în Molenbeek Saint Jean, 3 în Anderlecht dar şi 2 în Bruxelles.

”Aceste candidaturi arată faptul că suntem atât de mulţi care ne implicăm în viaţa politică la nivel local, înseamnă că avem o oportunitate de a fi remarcaţi. Locuim în Belgia, lucrăm în Belgia, creştem copii în Belgia, suntem activi în instituţiile europene, mediul de afaceri, servicii, pe scena culturală şi aşa mai departe. A avea reprezentanţi români la nivel politic înseamnă că putem să fim mai activi în a le arăta belgienilor ce contribuţie aducem ţării lor. Putem, până la urmă, să îmbunătăţim imaginea României şi a românilor”, a explicat Ioana Banach.

Aceasta a subliniat că prezenţa unor români pe listele unor partide belgiene înseamnă şi faptul că se poate face o altfel de politică.

”Mulţi am plecat din România în căutarea unui trai de viaţă mai bun, un venit mai decent şi o şansă de a clădi un viitor pentru familiile noastre. De ce să nu căutăm, atunci, şi o clasă politică mai decentă, mai puţin coruptă şi mai interesată de bunăstarea noastră? Cu siguranţă evoluţia politică din România inspiră dezgust multora dintre noi. Sigur, politica implică scandaluri peste tot, iar Belgia nu face excepţie. Totuşi, prin acţiunile lor, aceşti candidaţi români sunt dispuşi să îşi dedice timpul de cele mai multe ori peste programul lor obişnuit la jobul de zi, în condiţiile în care majoritatea lucrează în instituţiile europene, ONG-uri sau sunt implicaţi în mici afaceri, iar asta îmi dă un gram de speranţă”, a mai arătat iniţiatorul proiectului DreptLaVot.

Ioana Banach a precizat că a fi consilier local în Belgia nu este o carieră, ci este o pasiune care aduce cam 100-200 de euro pe lună, ”mult sub nivelul de investiţie personală cerut”.

”Am cunoscut câţiva dintre candidaţi şi m-am bucurat enorm să văd oameni motivaţi de şansa de a face ceva pentru comunitatea română, mai degrabă decât de bani sau faimă”, a menţionat Banach.
Românii s-au implicat în mai toate familiile politice semnificative din Belgia, ocupând locuri pe listele electorale ale majorităţii partidelor din actuala guvernare, cu excepţia Partidului Popular (PP) şi a extremiştilor de dreapta şi de stânga. Cel mai popular partid pentru candidaţii români este Mişcarea Reformistă (MR), partidul conservator-liberal, care l-a dat pe actualul prim-ministru al Belgiei, Charles Michel. MR a atras nu mai puţin de 10 candidaţi români. Pe listele Partidului Socialist (PS) se regăsesc 8 români, dintre care doi candidează ca independenţi pe listele PS. Alte partide pe listele cărora se regăsesc co-naţionalii noştri sunt: Partidul Social-Democrat Flamand (De Vlaamse Sociaaldemocratische Partij - sp.a), Centrul Democract Umanist (Centre démocrate humaniste - CDH), Partidul Creştin-Democrat şi Vlamand (Christen-Democratisch en Vlaams - CD&V), Liberialii şi Democraţii Flamanzi (Open Vlaamse Liberalen en Democraten - OPEN VLD) şi Partidul Verde (Groen-Ecolo)”.

Potrivit prezentării făcute pe site-ul Rombel, Daniela Livia Bîciu candidează pe lista primăriţei Françoise Schepmans din Molenbeek, o comună de lângă Bruxelles, pentru funcţia de consilier comunal, şi îşi propune să aducă în faţa electoratului un proiect politic liberal, „în care omul este măsura tuturor lucrurilor şi în care meritul, responsabilitatea individuală şi libertatea ocupă un loc central”.

„Sunt de aproape 20 de ani în Belgia. Nu m-am teleportat într-o nouă realitate, ci am parcurs toate etapele integrării, de la studenţie până la pozitia actuală, de expert în comunicare, pentru instituţii europene şi internaţionale. Acest parcurs nu a fost uşor, mai ales într-o perioadă în care belgienii nu cunoşteau despre România decât povestea lui Dracula, Ceauşescu şi, eventual, Nadia Comăneci”, a arătat în prezentarea sa de candidat Daniela Livia Bîciu.

Aceasta a studiat comunicarea de masă la Şcoala Franceză de Ataşaţi de Presă, urmând diverse specializări în geopolitică, la Academia Diplomatică Europeană, precum şi cursuri online de comunicare umanitară la Universitatea din Geneva şi Harvard Project.

Citiți continuarea articolului AICI.