ANALIZĂ // De ce a acceptat Chișinăul să facă mai multe concesii în privința tranzitului de gaze către Transnistria: „Trebuie să fie clar pentru toți: Tiraspolul are în mâini întrerupătorul pentru a ne lipsi de electricitatea de import”

Chișinăul a fost nevoit să facă mai multe concesii în privința tranzitului de gaze către Transnistria de o altă companie decât „Moldovagaz”, așa cum prevede legea, deoarece toată energia importată de malul drept al Nistrului trece pe la centrala de la Cuciurgan, iar Tiraspolul are în mâini întrerupătorul pentru a ne lipsi de lumină. În același timp, din cauza schimbării contextului geopolitic, această decizie ar fi slăbit pozițiile Chișinăului în eventualitatea în care Transnistria va deveni o monedă de schimb între Washington și Moscova. De această părere este expertul Andrei Curăraru.

„Tiraspolul a refuzat 60 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un ajutor nerambursabil, bani reali, fără datorii, fără condiții imposibile. În schimb, s-a acceptat un împrumut mascat din Rusia, intermediat prin firme din Dubai și Ungaria, sub un contract netransparent. Chișinăul avea trei opțiuni. Prima. Să insiste pe planul european. Transnistria primea bani reali, dar trebuia să accepte regulile pieței și să înceapă să plătească prețul corect pentru energie. Refuzul era previzibil. Acceptarea ajutorului UE ar fi însemnat reducerea dependenței de Rusia, iar Kremlinul nu putea permite asta”, a menționat Curăraru.

Citește și: Tiraspolul refuză ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de UE, pentru ca oamenii să aibă lumină și căldură în case. Dorin Recean: „Rusia nu le permite să accepte ajutorul european, din frica de a pierde controlul asupra regiunii"

A doua opțiune viza impunerea unor condiționalități economice și politice. „Dacă gazul trecea anterior prin „Moldovagaz”, acum livrările merg direct către regimul separatist, ceea ce reprezintă un sprijin economic direct pentru administrația de la Tiraspol. Prima variantă propusă de Tiraspol, printr-o firmă locală, ar fi presupus plata TVA-ului. Dacă Chișinăul ar fi impus o taxă de 10-15% pentru tranzit, atunci ar fi încasat între 60 și 90 de milioane de dolari pe an. Acești bani ar fi putut finanța un centru de balansare energetică, pentru a elimina complet dependența malului drept de centrala de la Cuciurgan. Dar un lucru trebuie să fie clar pentru toți: Tiraspolul are acum întrerupătorul pentru a ne lipsi de majoritatea electricității de import. Și Guvernul a început abia lucrul asupra limitării acestui șantaj”, a punctat Curăraru.

Citește și: VIDEO // Guvernul face o derogare de la lege, pentru ca cetățenii din stânga Nistrului să nu rămână în frig. Transnistria urmează să fie asigurată cu gaze doar pentru 16 zile. „Dacă livrările vor depăși 3 milioane de m3 pe zi, atunci vom impune taxe”

Potrivit sursei citate, Guvernul Recean a ales cea de-a treia opțiune - acceptarea tranzitului fără o condiționalitate reală. „În schimb, câteva concesii simbolice: eliberarea unor deținuți politici, rezolvarea situației liceului din Râbnița, eliminarea unor puncte de control. Nimic care să schimbe realitatea economică. Nimic care să reducă datoria care se acumulează”.

Curăraru mai spune că gazul livrat în Transnistria de către MET Gas and Energy Marketing AG și plătit de JNX General Trading L.L.C din Dubai, nu este pe gratis.

„Este un împrumut de la Rusia. E vorba de 160 de milioane de dolari pentru aprovizionarea cu gaze pentru trei luni. Pentru un an - peste 600 de milioane. Cine plătește? Pe termen scurt, Moscova. Pe termen lung, Transnistria nu are de unde returna banii. Datoria va rămâne, iar influența Kremlinului va crește. De ce s-a ales această variantă? E clar că din cauza întrerupătorului de la Cuciurgan, dar și pentru că, în ianuarie, populația din Transnistria a înghețat în propriile case. Februarie vine cu temperaturi și mai joase. Un nou colaps energetic ar destabiliza întreaga regiune. Chișinăul a decis să evite această criză, chiar cu prețul unor concesii”, a adăugat Curăraru.

Totuși, Andrei Curăraru menționează că această decizie ar putea costa scump Chișinăul.

„Contextul geopolitic s-a schimbat. Donald Trump este din nou la Casa Albă. Presiunea pentru o înțelegere rapidă în Ucraina crește, iar Transnistria ar putea fi parte a negocierilor. În loc să își întărească poziția, R. Moldova semnalează că este gata să accepte regulile impuse de Rusia. Dacă regiunea devine monedă de schimb între Washington și Moscova, atunci cine va negocia pentru Chișinău? Cât timp va mai continua acest model? Dacă Rusia împrumută Transnistria cu peste 160 de milioane de dolari pentru trei luni, la cât va ajunge datoria? Și dacă acest model continuă, atunci cine va suporta consecințele economice și politice pe termen lung?”, a conchis Curăraru.