ANALIZĂ // Ce risc există ca Grecia și Turcia să ajungă în stare de RĂZBOI. Cum câștigă Rusia de pe urma acestei crize

Două țări membre NATO se joacă, în aceste zile, cu focul, în largul Mării Mediterane. Amplificarea tensiunilor dintre Grecia și Turcia, apărute pe fondul ultimelor dispute economice din Mediterana de Est, a adus relațiile, și așa dificile, dintre cele două țări în pragul unui nou „minim istoric”. Varianta unei confruntări militare între cele două state NATO, oricât de bizar ar suna, devine, cel puțin pentru moment, un scenariu care nu mai poate fi cu desăvârșire ignorat. Deși este încă extrem de puțin probabil să vedem un conflict militar clasic, deschis, cu flote navale angajate total una împotriva celeilalte, Turcia ar putea declanșa „atacuri și provocări”, mai ales dacă Uniunea Europeană e decisă să impună sancțiuni economice Ankarei.

„Cu cât cresc șansele de noi sanctiuni europene împotriva Turciei, cu atât cresc și șansele pentru atacuri și provocări”, a declarat, pentru Digi24.ro, Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională, NATO, UE, apărare și studii strategice.

Președintele turc Recep Erdogan ar putea, astfel, să apeleze la întregul arsenal al unui război „hibrid” în regiunea Mediteranei de Est, ca singură modalitate de a atenua mediatic posibilele sancțiuni.

„Turcia va folosi o criză navală, arestări de nave, șicane în apele internaționale, migranți trimiși spre insulele grecești, măsuri împotriva vaselor sub pavilioane europene sau sechestrări imediat ce vor fi anunțate sancțiunile europene împotriva Ankarei”, a apreciat analistul militar Degeratu.

Cum s-a ajuns aici

Miza de această dată, deși veche de când lumea (accesul la resurse) este una extrem de delicată, multiplicată de actualul context mondial (pandemie), la care se adaugă bonusul crizei economice mondiale care nu va ierta pe nimeni.

Recent, guvernul de la Ankara a anunțat că vrea să foreze după bogatele resurse de gaze naturale din Mediterana de Est, mai exact în sudul și estul insulei grecești Kastelorizo.

Doar că elenii susțin că regiunea respectivă aparține Zonei Economice Exclusive a Greciei, chiar dacă, din punct de vedere geografic, insula se află la 2 kilometri de largul coastelor turcești.

Grecii au plusat și ei la escaladarea acestei crize. Parlamentul elen este așteptat să voteze ratificarea acordului semnat cu Egiptul pentru demarcarea „Zonelor Economice Exclusive (ZEE)”, care sunt incompatibile cu pretenţiile Turciei.

La rândul ei, Turcia a semnat un tratat similar cu Libia, în noiembrie 2019, și consideră că guvernele UE sunt „ostaticele” abordării elene a disputei, în condițiile în care UE sprijină aspiraţiile Greciei în ceea ce priveşte demarcarea ZEE.

Între timp, la Atena, premierul grec Kyriakos Mitsotakis i-a anunţat pe parlamentarii eleni că apele teritoriale ale Greciei vor fi extinse de la 6 la 12 mile nautice de-a lungul ţărmurilor sale vestice și că Grecia și-ar putea extinde apele teritoriale și „în alte zone maritime”, fapt ce a provocat furia Ankarei.

Practic, ministrul turc de externe a avertizat că orice acţiune din partea Greciei vizând extinderea apelor sale teritoriale de-a lungul ţărmurilor estice, spre Turcia, va fi considerată un motiv de război.

„Ce ar fi dacă...”. De ce Erdogan e dispus să riște mai mult, în acest moment

Declanșarea unui război „total” între Grecia și Turcia reprezintă un scenariu destul de îndepărtat. Este greu de crezut că vom vedea desfășurări ample de forțe sau operațiuni militare la scară mare.