ANALIZĂ // Ce pregăteşte NATO pentru Rusia

mediafax.ro

Ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice au promis să menţină "o prezenţă continuă" în Europa de Est, o regiune în care atitudinea Rusiei provoacă îngrijorare, şi anume prin crearea unei forţe de reacţie rapidă capabile să se mobilizeze în câteva zile.

Aliaţii, reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, au adoptat vineri un Plan de acţiune pentru pegătire (Readiness action plan, RAP) "pentru consolidarea apărării colective", misiunea-cheie a NATO, o organizaţie fondată la începutul Războiului Rece, în urmă cu 65 de ani.

"Un atac armat împotriva unuia dintre noi va fi considerat un atac împotriva tuturor. Este o obligaţie a Tratatului şi nu este negociabilă", a declarat în mod solemn preşedintele american Barack Obama la finalul summitului.

Alianţa Nord-Atlantică îşi va continua misiunile de patrulare aeriană consolidate în spaţiul aerian al ţărilor baltice, va continua să mobilizeze fregate la Marea Neagră şi Marea Baltică şi va dubla exerciţiile militare în est, a anunţat Obama, amintind că Statele Unite au promis în iunie un miliard de dolari "pentru reasigurarea Europei".

Statele baltice, în care locuieşte o importantă minoritate rusofonă, dar şi Polonia, se tem puternic că pot fi următoarele victime ale Rusiei, acuzată că vrea să destabilizeze regiunea cu scopul de a păstra o influenţă în aceasta.

"Ne-am pus de acord astăzi (vineri) să menţinem o prezenţă şi o activitate continue în spaţiul aerian, pe teren şi pe mare în partea de est a Alianţei (Nord-Atlantice), pe bază de rotaţie", a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

O forţă "foarte reactivă" va fi creată în cadrul Forţei de reacţie a NATO (NRF). "Acest «vârf de lance» va include câteva mii de membri ai trupelor terestre, pregătiţi să se mobilizeze în câteva zile, cu susţinere aeriană, maritimă şi a forţelor speciale", a descris el.

Lituania a afirmat că, în acest cadru, "sedii" NATO vor fi instalate pe teritoriul său şi în alte ţări baltice, dar Rasmussen s-a arătat mai prudent.

"Instalaţii de comandament" vor fi mobilizate în estul Europei, a anunţat el, fără să ofere detalii şi evitând cu grijă să vorbească despre "baze permanente", ceea ce ar risca să înfurie Rusia.

"Este încă de văzut unde exact vor fi localizate instalaţiile de recepţie. Însă, până în prezent am luat notă de faptul că ţările baltice, Polonia şi România au anunţat că vor să găzduiască asemenea instalaţii", a declarat el.

Planul prevede, de asemenea, pre-poziţionarea unor echipamente, furnituri şi creşterea nivelului de împărtăşire a informaţiilor secrete.

Crearea acestei noi forţe multinaţionale, care urmează să coste câteva sute de milioane de euro pe an, nu va fi finalizată până la sfârşitul anului. Marea Britanie a promis deja că va aloca 1.000 de militari.

"Este o demonstraţie a solidarităţii şi determinării noastre", a subliniat Rasmussen. "Unul dintre rezultatele acestui plan de reacţie rapidă va fi că NATO va avea o prezenţă mai vizibilă în (Europa de) Est. Eu cred că acest lucru transmite un mesaj foarte clar Rusiei", a subliniat el.

NATO şi Rusia au semnat în 1997 un "Act fondator", în care Aliaţii promit să nu instaleze baze permanente în foste ţări din Pactul de la Varşovia. Rasmussen, care-i va preda la sfârşitul lui septembrie frâiele NATO fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, a ţinut de altfel să amintească faptul că organizaţia respectă acest acord.

Forţa de reacţie rapidă este menită, de asemenea, să le permită Aliaţilor să se apere şi în alte crize din lume. "Mediul de securitate este mai imprevizibil ca niciodată. Rusia atacă Ucraina. Extremişti violenţi apar în Orientul Mijlociu. Instabilitatea creşte în Africa de Nord", a subliniat Rasmussen.

Totodată, Polonia urmează să găzduiască viitorul summit al şefilor de stat şi de guverne ai Alianţei Nord-Atlantice, în 2016, la Varşovia. Acesta este, de asemenea, "un semnal foarte puternic" şi o confirmare a "prezenţei mai vizibile în (Europa de) Est a NATO", potrivit lui Rasmussen.

Sursa: medifax.ro