Ana Guțu, despre propaganda rusească în R. Moldova: „La începutul anilor ’90 a fost o politică foarte permisivă față de toate instituțiile media ruse, ziare și canale de televiziune și radio, care și astăzi domină spațiul mediatic”

„La începutul anilor ’90, din păcate, nu s-au adoptat niște măsuri corecte pentru promovarea identității românești, a limbii, a valorilor noastre civilizaționale comune, a fost o politică foarte permisivă față de toate instituțiile media ruse, ziare și canale de televiziune și radio, care și astăzi domină spațiul mediatic din Republica Moldova. Din 100 de canale, 90 emit în limba rusă și, pe acest fundal, timp de 30 de ani, din păcate, mentalitățile sociale din Republica Moldova nu au evoluat”.

Declarația îi aparține Anei Guțu, secretar de stat în Guvernul României, șefa Departamentului pentru Relația cu R. Moldova, și a fost făcută în cadrul unui interviu pentru pressone.ro.

Aceeași situație se atestă acum și domeniul digital, care este, la fel, „influențat în proporție de 90% de instituțiile media rusești și propaganda rusă vine pe această filieră” în R. Moldova.

„Ca să reziști la această propagandă, trebuie să ai foarte mult discernământ, să ai o educație pe potrivă, să știi cine ești, nu din ‘81, ci de mai înainte, și să existe o solidaritate de acest gen în societate. În condițiile în care tinerii pleacă, și să știți că ei știu cine sunt, știu care le sunt rădăcinile…Pentru a combate această propagandă nu e nevoie doar de mulți bani, dar eu consider că sursa combaterii acestei propagande rusești este educația. Educație elementară, preuniversitară, liceu, universitate. Dar și sistemul educațional se confruntă cu o dezertare masivă. Mă refer la o reducere drastică a studenților. Și elevii sunt mult mai puțini. Pe acest fundal de criză educațională, criză demografică, criză socială, economică și politică este foarte greu să construiești ceva care să fie în unison cu statul de drept, cu valorile europene…”, a declarat Ana Guțu pentru aceeași sursă.

Secretarul de stat este de părere că la ora actuală nu există o instituție care combate cu succes propaganda rusă în Republica Moldova.

„Există anumite proiecte, se mai creează platforme, pagini de Facebook de combatere a fake-news-urilor și așa mai departe, dar eu cred că ele sunt insuficiente. Fiindcă oricâte platforme de combatere a propagandei ai crea, ele nu ajută cu nimic dacă cetățeanul din Republica Moldova venind acasă, seara, după serviciu, sau stând toată ziua acasă și privind televizorul, care este sursa lui principală de informație; ei, când 90 de canale vorbesc cu cetățeanul în limba rusă despre realitățile rusești, promovează personalitățile rusești, exponenții show-biz-ului rusesc, cum putem să luptăm noi cu propaganda rusă?!”, a întrebat Ana Guțu.

Sursa citată a ținut să precizeze că ONG-urile din R. Moldova au creat în ultimii ani un „fenomen” care a influențat un curent de opinie politică „fluturând drapelul luptei împotriva corupției”.

„Și anume - în Republica Moldova nu trebuie să fie importantă opțiunea geopolitică. Adică, în Republica Moldova e mai bine să ne concentrăm pe problemele noastre cotidiene, pe necesitățile materiale, pe tema corupției și, de fapt, acestea ar fi ideile în jurul cărora trebuie să se construiască o așa-zisă națiune civică moldovenească. Națiunea civică moldovenească ar trebui să fie exonerată de pasiunile culturii naționale, de apartenența la o oarecare națiune, la limba vorbită, deci trebuie să fie un fel de masă aporetică, amorfă, care să-și dorească să mănânce și să doarmă bine, să trăiască într-un stat prosper, să aibă locuri de muncă și cu asta basta! Voiam să vă zic că acest curent de opinie s-a înrădăcinat și astăzi este promovat și de unii politicieni, așa-ziși politicieni moderni, care joacă această carte a non-importanței direcției geopolitice de dezvoltare a Republicii Moldova. A vorbi în Republica Moldova despre non-importanța axei geopolitice, despre non-importanța apartenenței naționale, culturale, istorice, lingvistice, în favoarea sau în folosul unor valori materiale este o eroare și o greșeală care, dacă se insistă asupra ei, va da rezultate foarte proaste”, mai crede Ana Guțu.