Al Jazeera: Protestele din Romania, DARUL DE SPERANȚĂ pentru lume

Sursa: ziare.com

Protestele din aceste săptămâni din România - şi mai ales uriaşa manifestaţie de duminică, cea mai mare de după Revoluţie - continuă să fie în atenţia presei străine.

„Protestele de săptămâna trecută din România au arătat că activismul său civic este suficient de matur pentru a combate abuzurile severe de putere”, scrie Al Jazeera, într-un articol cu titlul „Darul de speranţa al României pentru lume”.

Sursa citată trece în revistă marşul de duminică, subliniind că simbolismul său a fost unul splendid - felul în care oamenii s-au unit pentru a se opune guvernului perceput drept unul abuziv.

Sunt amintite evenimentele de protest atât dinainte de adoptarea ordonanţei de modificare a Codurilor Penale, dar şi de după acest moment, precum şi de după ce Guvernul a decis să abroge ordonanţă 13.

Însă, în timp ce oamenii se strângeau în Piaţa Victoriei şi în alte locuri pentru a sărbători această victorie, ştiau de asemenea că PSD va încerca în continuare să meargă mai departe cu măsurile anunţate - în scenariul cel mai probabil, schimbările legale propuse vor fi supuse votului, sub formă de proiect de lege, într-un Parlament dominat de PSD.

Astfel, prin continuarea protestelor de duminică, în ciuda anunţului Guvernului, manifestanţii vor să arate Executivului că este urmărit cu atenţie. Protestele au început să se liniştească în aceste zile, însă cel mai probabil vor reveni odată ce legile se apropie de vot în Parlament.

Sursa citată subliniază că jargonul legal din jurul propunerilor legislative ale PSD este atât de complicat, încât până şi experţii s-au chinuit să-şi dea seama ce se întâmplă. Însă protestatarii au ştiut că nu trebuie să ceară imediat demisia Guvernului, ci întâi abrogarea ordonanţei, pentru că altfel aceasta ar fi produs efecte dacă Executivul ar fi demisionat.

Iar furia împotriva unui guvern pregătit să submineze procesul democratic în interesul politicienilor a unit oamenii. Şi în acelaşi timp au apărut mici gesturi de solidaritate - restaurante care ofereau mâncare gratuită şi ceai cald şi hoteluri care ofereau cazare gratuită celor care vin în Bucureşti să protesteze.

Trecerea de la nepăsarea civică la proteste în fiecare an

Al Jazeera face o scurtă trecere în revistă a istoriei protestelor din ţara noastră, din ultimii cinci ani - începând cu protestele antiausteritate din ianuarie 2012, la adresa Guvernului Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu şi continuând cu protestele faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană, în 2013, moment care a reprezentat o altă înfrângere pentru PSD, partid care dăduse undă verde acestui proiect.

Apoi, demonstraţii masive au avut loc din nou în anul 2015, după incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia 64 de persoane au murit. În plus, după acea tragedie au apărut în presă defectele din funcţionarea sistemului medical românesc.

Însă aceste manifestaţii au avut loc doar în ultimii ani. Aşa cum s-a întâmplat în alte ţări postcomuniste, societatea din România era cunoscută pentru nivelurile sale scăzute de implicare civică şi solidaritate, în parte şi din cauza reminiscenţelor de după perioada în care oamenii se temeau de Securitate.

Acestea s-au schimbat în ultimii cinci ani, astfel că, după ce PSD a dezvăluit ordonanţele pe Justiţie, luna trecută, oamenii au ştiut ce au de făcut - să se strângă pe străzi şi să protesteze. Devenise o practică familiară.

Protestele de stradă nu vor rezolva problemele reale ale României

Tranziţia postcomunistă a eşuat în multe feluri în România, în primul rând din cauza nivelului de sărăcie, iar atacul PSD asupra practicilor democratice pentru a-i salva pe corupţi a arătat un nou eşec - până şi fundamentele democraţiei au fost ameninţate.

Dar, dacă în urmă cu un deceniu, românii se plângeau că sunt o societate pasivă care nu răspunde abuzului din partea celor bogaţi şi puternici, astăzi este diferit. Şi, deşi statul român încă îi dezamăgeşte pe mulţi dintre cetăţenii săi, ceva s-a schimbat.

După scandalul ordonanţelor pe Justiţie, PSD a dat un prim semnal că este gata să sacrifice procesele democratice pentru propriile interese, însă răspunsul cetăţenilor a fost unul pe măsură, în ciuda faptului că partidul a câştigat alegerile cu 45 la sută din voturile exprimate. Protestatarii au argumentat că acest lucru nu reprezintă un cec în alb şi că partidul nu poate face ce vrea în următorii patru ani.

Protestele de stradă nu vor rezolva însă problemele reale ale României, printre care se numără sărăcia, inegalitatea, rasismul şi eşecul instituţiilor publice. Dacă aceste probleme nu vor fi tratate corespunzător, partide precum PSD vor încerca totdeauna să exploateze aceste eşecuri în beneficiul politic, mai notează Al Jazeera.

Sursa: ziare.com