Acces istoric al presei în sala deliberărilor Premiului Nobel pentru Pace: Prima privire în 125 de ani!

Membrii comitetului Nobel norvegian, care sunt responsabili de atribuirea celui mai prestigios premiu din lume, vor dezvălui vineri cine va primi Premiul Nobel pentru Pace. Începând din 1901, membrii comitetului se adună în secret, fără a dezvălui când au loc deliberările şi fără a permite prezența jurnaliştilor în ultima şedinţă. Până acum însă, acest lucru s-a schimbat. Mass-media a obținut acces la reuniunea lor pentru alegere, fiind pentru prima dată în 125 de ani de existență a premiului când presa poate observa procesul din spatele ușilor închise.

Cei cinci membri, împreună cu secretarul, se întâlnesc în sala Comitetului din Institutul Nobel de la Oslo, unde sunt păstrate aceleaşi candelabre şi mobilier din stejar ca la prima decernare a premiului. Pe pereţi sunt expuse fotografii ale tuturor laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, cu un loc rămas liber pentru portretul câştigătorului din acest an. Sub portretul lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi cel care a conceput acest premiu, comitetul se reuneşte în fiecare luni dimineaţa, cu patru zile înainte de anunţarea câştigătorului. Cei şase participă la discuţii încinse dar civilizate, sperând în final la obținerea unei decizii prin consens.

„Discutăm, ne certăm, atmosfera este incinsa”, a declarat preşedintele comitetului norvegian Nobel, Jorgen Watne Frydnes. „Dar, desigur, păstrăm civilizația și încercăm să luăm o decizie bazată pe consens în fiecare an”, a explicat el. Membrii comitetului citesc cu glas tare criteriile stabilite în testamentul lui Alfred Nobel din 1895: premiul să fie acordat celui care a contribuit semnificativ la fraternitatea între naţiuni, abolirea sau reducerea armatelor permanente ori promovarea congreselor de pace. Apoi, jurnaliştii părăsesc camera şi discuțiile finale au loc cu uşile închise.

NOBELUL, OBSESIA LUI TRUMP

Cel mai puternic om din lume, se pare, a devenit obsedat de Premiul Nobel pentru Pace. În discursuri și conferințe de presă, Trump a sustinut că ar merita premiul pentru că a rezolvat şapte conflicte. Deşi pretinde că "toată lumea spune" că ar trebui să-l primească, și-a exprimat scepticismul față de un posibil câștig, susținând că ar putea pierde în favoarea unei persoane care "nu a făcut nimic".

Liderii mondiali au observat aparent că o cale de a captiva atenția lui Trump este să-l linguşească în legătură cu Premiul Nobel. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a arătat o scrisoare de nominalizare la Casa Albă, iar președintele Azerbaidjanului i-a afirmat că merită premiul. Guvernul Pakistanului l-a nominalizat, câștigând aplauzele sale. Membrii administrației, inclusiv Steve Witkoff, emisarul său principal pentru misiuni de pace, au public afirmat că Trump este "cel mai bun candidat" din istoria premiului.

NORVEGIENII NU SE SIMT INTIMIDAŢI

Preşedintele comitetului Nobel, Jorgen Watne Frydnes, nu pare afectat de presiunile publice. „În fiecare an primim mii de cereri şi scrisori", a spus el, adăugând că această campanie de presiune nu este nouă. Totuşi, atenția deosebită din acest an nu a trecut neobservată. „Lumea ascultă şi discută, iar discuţiile despre pace sunt benefice. Trebuie să rămânem fideli principiilor noastre", a subliniat el.

Comitetul norvegian, numit de parlamentul ţării, este renumit pentru independenţa sa, deşi mulţi dintre membri au opinii puternice. Frydnes a criticat anterior represiunile, chiar şi în democraţii, incluzându-l pe Trump. Presa norvegiană a relatat că preşedintele SUA a sunat un oficial norvegian pentru a face lobby pentru premiu.

EXISTĂ ŞANSE PENTRU TRUMP?

Cu siguranţă, Trump are susținători în țară și peste hotare, dar experții susțin că șansele sale sunt mici. Administrația sa s-a retras din mai multe instituții internaționale, ceea ce nu susține cooperarea internațională. Nominalizările pentru premiu s-au încheiat la finalul lunii ianuarie, înainte ca Trump să revină în birou. Totuși, dacă planul său de pace pentru Gaza se concretizează, ar putea fi un candidat valid pentru anul viitor.

DEZBATERI

Opiniile sunt diverse la cursul despre război, pace şi Premiul Nobel de la Universitatea din Oslo. „Premiul ar trebui să fie o recunoaştere a eforturilor tale pentru pace, nu un trofeu pentru ego-ul personal," spune Thanos Marizis, un student la masterat. Kathleen Wright consideră că premiul ar trebui să celebreze persoane sau organizații mai puțin cunoscute, care aduc o contribuţie vitală către pace. Când lucrezi pentru pace, trebuie să sprijini nu numai persoanele proeminente, ci și grupurile mai mici.

Mulţi lideri mondiali se află printre laureaţi. Pe pereţii sălii Comitetului Nobel se află cele patru portrete ale preşedinţilor americani câştigători, inclusiv Obama. Aceasta l-a deranjat pe succesorul său, Trump, care a comentat că i-ar fi fost acordat Nobelul instantaneu dacă s-ar fi numit Obama. Aceste discuţii vor continua, însă documentele referitoare la decizia comitetului rămân secrete pentru 50 de ani.