VIDEO // Adunarea Generală a ONU: Zelenski, critici violente la adresa Rusiei, pe care o acuză de „genocid”. Biden: „Dacă lăsăm Ucraina să fie dezmembrată, mai este garantată independenţa naţiunilor? Răspunsul este nu”

Preşedintele Volodimir Zelenski a lansat marţi critici violente la ONU împotriva Moscovei, acuzată de „genocid” în Ucraina, în timp ce omologul său american Joe Biden a cerut tuturor ţărilor „să se ridice împotriva agresiunii ruse”, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Deportarea de către Rusia a „zeci de mii” de copii ucraineni este „în mod clar genocid”, a acuzat preşedintele Zelenski la Adunarea Generală a ONU de la New York.

„Cunoaştem numele a zeci de mii de copii şi avem dovezi ale altor sute de mii răpiţi de Rusia din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi apoi deportaţi”, a denunţat el.

„Încercăm să aducem aceşti copii acasă, dar timpul trece. Ce se va întâmpla cu ei? În Rusia, sunt învăţaţi ura faţă de Ucraina şi toate legăturile cu familiile lor sunt întrerupte. Este clar un genocid”, a acuzat preşedintele Zelenski.

Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni din februarie 2022, în timp ce Moscova a respins aceste acuzaţii.

Într-un discurs care a fost aplaudat de mai multe ori, preşedintele a criticat şi faptul că Rusia deţine un arsenal nuclear. „Teroriştii nu au dreptul să deţină arme nucleare”, a insistat el. „Rusia foloseşte preţul alimentelor (...) şi energia nucleară ca armă”, a acuzat el.

În același discurs, Zelenski a arătat că, în fiecare deceniu, Rusia începe un nou război.

„Părți din (R.)Moldova și Georgia rămân ocupate. Rusia a transformat Siria în ruine, iar dacă nu ar fi fost Federația Rusă, armele chimice nu ar fi fost niciodată folosite acolo. Rusia aproape că a înghițit Belarus. Este în mod evident o amenințare pentru Kazahstan și țările baltice”, a declarat șeful statului ucrainean.

În cele din urmă, preşedintele Ucrainei şi-a repetat apelul pentru organizarea unui summit mondial al păcii. Ucraina a lansat un dialog cu privire la planul de pace în zece puncte al preşedintelui Zelenski, organizând întâlniri în iunie şi august în Danemarca şi Arabia Saudită, la care au participat reprezentanţi din zeci de ţări. „Discuţii şi schimburi importante au avut loc la Hiroshima, Copenhaga şi Jeddah cu privire la implementarea unui plan de pace. Şi pregătim un summit mondial pentru pace. Vă invit pe toţi, pe toţi cei care nu tolerează nicio agresiune, să pregătim împreună acest summit", a declarat preşedintele Zelenski.

Marţi dimineaţa, preşedintele american Joe Biden a criticat Rusia, care „crede că lumea va obosi şi o va lăsa să brutalizeze Ucraina fără consecinţe”. „Dacă lăsăm Ucraina să fie dezmembrată, mai este garantată independenţa naţiunilor? Răspunsul este nu”, a insistat el, în aplauzele preşedintelui ucrainean şi ale publicului.

De la invazia rusă, o majoritate covârşitoare a ţărilor au adoptat în cadrul Adunării Generale a ONU mai multe rezoluţii care sprijină Ucraina şi integritatea sa teritorială sau cer retragerea trupelor ruse. Dar după un an şi jumătate de război cu impact asupra întregii lumi, în special asupra securităţii alimentare, anumite ţări din Sud pledează pentru o soluţie diplomatică.

„Ne vom intensifica eforturile de a pune capăt războiului prin diplomaţie şi dialog, pe baza independenţei şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei", a lansat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, subliniind că „războiul nu va avea învingător, iar pacea nu va avea învins”.

Foto: (c) JUSTIN LANE/EPA

În Ucraina,„nicio soluţie nu va fi durabilă dacă nu se bazează pe dialog”, a insistat preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care urmează să se întâlnească miercuri cu Volodimir Zelenski.

„S-a investit mult în arme şi foarte puţin în dezvoltare”, a deplâns preşedintele Braziliei.

Foto: (c) Mike Segar/REUTERS

Spre deosebire de mai multe puteri occidentale, Brazilia nu a impus niciodată sancţiuni financiare Rusiei şi nici nu a acceptat să furnizeze arme Kievului, încercând să se poziţioneze ca mediator, precum China.

„Sunt conştient că pentru anumiţi lideri este important să se găsească o soluţie paşnică", a menţionat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Dar „pentru ca această pace să fie de durată, trebuie să respecte principiile" ONU, a spus el.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a prezentat o imagine foarte întunecată a unei „lumi răsturnate", în care tensiunile geopolitice „se agravează", iar încălzirea globală „ne compromite în mod direct viitorul". Simbol al acestor multiple crize, inundaţiile de la Derna din Libia, reprezintă un „instantaneu trist al stării lumii noastre, purtat de torentul de inegalităţi şi nedreptăţi şi paralizat în faţa provocărilor ce trebuie întâmpinate", a declarat Antonio Guterres.

Miile de persoane care şi-au pierdut viaţa „au fost victimele mai multor flageluri. Victime ale unor ani de conflict. Victime ale haosului climatic. Victime ale liderilor, care, acolo şi în alte părţi, nu au reuşit să găsească calea către pace".

Foto: (c) Brendan McDermid/REUTERS

Ca preludiu al Adunării Generale de luni, ţările în curs de dezvoltare au reamintit restului lumii promisiunile sale de a îmbunătăţi soarta umanităţii până în 2030, insistând în special asupra unei reforme a arhitecturii financiare internaţionale.

O solicitare adresată în repetate rânduri de Antonio Guterres, care vede în ea un motiv al fragmentării lumii.

În afară de SUA, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate (Franţa, Regatul Unit, China, Rusia) nu este reprezentat la cel mai înalt nivel, absenţe pe care unii diplomaţi le consideră un semn de rău augur pentru ONU.