Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta „o voce europeană unită”

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va călători în China alături de preşedintele francez Emmanuel Macron în prima săptămână a lunii aprilie, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, potrivit Reuters şi AFP, informează Agerpres.

Informaţia a fost confirmată de şeful statului francez Emmanuel Macron.

„I-am propus preşedintei Von der Leyen să mă însoţească pentru o parte” a vizitei pentru a prezenta o ”voce (europeană) unită” la Beijing, a spus Macron într-o conferinţă de presă desfăşurată la finalul Consiliului European de primăvară de la Bruxelles.

Trebuie „încercat la maximum să angajăm China de partea noastră pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a nu utiliza, evident, armele chimice şi nucleare şi a opri conflictul, a reveni la masa negocierilor şi a permite respectarea dreptului internaţional, adică integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”, a precizat el.

Ursula von der Leyen urmează să rostească joi, la Bruxelles, un discurs cu privire la relaţiile UE-China.

De altfel, înainte de vizita lui Macron la Beijing, China a propus un „consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina.

Într-o discuţie telefonică cu Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui francez Emmanuel Macron, Wang a subliniat că „reluarea discuţiilor de pace şi o soluţie politică la criză” ar trebui să facă parte din acest “consens”, a indicat Ministerul chinez de Externe într-un comunicat emis joi seara.

Referindu-se la recenta vizită a preşedintelui chinez, Xi Jinping, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, şeful diplomaţiei de la Beijing a afirmat că „a fost o vizită importantă între doi mari vecini şi o călătorie nu doar de cooperare, ci şi de pace”.

Discuția dintre Wang Yi și Bonne vine să prefațeze vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Beijing, programată pentru începutul lunii aprilie, despre care liderul de la Elysee a spus că va îndemna China să ajute Occidentul să exercite presiuni asupra Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina.

Cu toate acestea, președintele chinez Xi Jinping a semnat, la Moscova, alături de Vladimir Putin, o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de „subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

La același summit, președintele rus Vladimir Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China, în timp ce SUA au cerut lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții.

În ceea ce privește pacea în Ucraina, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar a reiterat că acestea „sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”.

Primindu-l luna trecută la Paris pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron i-a promis liderului de la Kiev, alături de cancelarul german Olaf Scholz, că Franța și Germania vor „însoți Ucraina spre victorie, spre pace și spre Europa”.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat „Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.