Un sociolog ANTICIPEAZĂ că, în două-trei luni, unii politicieni ar putea CĂDEA SEMNIFICATIV în preferințele oamenilor

„Avem politicieni pe care i-am văzut un pic cu o abordare la o distanță destul de mare față de așteptările pe care le au oamenii. Se comportă politicieni noștri – și aici e valabil pentru toți – ca un fel de fată mare. Își tot trimit glumițe, fiecare ne spune cât de mult îl urăște pe celălalt și tot felul de afecțiuni și sentimente ș.a.m.d., în condițiile în care electoratul așteaptă altceva. Politicienii ar trebui să rezolve lista lor de priorități, listă care este, de fapt, foarte clară”, a declarat directorul IMAS, sociologul Doru Petruți, cu referire la ultimul sondaj realizat de compania sa la comanda Partidului Democrat (PD).

Potrivit lui Petruți, în recentul sondaj IMAS oamenii au fost întrebați despre așteptările lor. „Pentru fiecare partid în parte am regăsit aceeași agendă socială. Și în dreptul votanților PSRM, și în dreptul votanților ACUM, și în dreptul votanților democrați. Peste tot sunt aceleași lucruri care țin de agenda social-economică, țin de nivelul lor de trai, țin de salarii, pensii, țin de elementele de infrastructură, înțelegând de aici drumuri, canalizare, apă, locuri de muncă ș.a.m.d.

„În principiu, cele trei partide, dacă s-ar limita la un top-5, top-10 de probleme, ar putea guverna împreună, pentru că ar răspunde principalelor solicitări pe care oamenii le au. Sigur, de la locul 5, de la locul 10, în funcție de electorat, încep diferențele. Electoratul PSRM-ului sigur că își dorește o relație mai bună cu Rusia; electoratul blocului ACUM își dorește intervenții legate de justiție, de corupție ș.a.m.d...

Adică, fiecare tip de electorat are și priorități specifice, dar ele nu sunt în prima parte, nu sunt cele mai importante. Ne place sau nu ne place, dar furtul miliardului, de exemplu, a dispărut din agendă, nu mai e în topul priorităților. A, pe un segment foarte mic și foarte îngust, da, oamenii vor, în primul rând, alte lucruri. La fel și tema transnistreană nu e nici măcar în primele 20-30 de probleme pe care oamenii și le pun. Acum ei sunt foarte constrânși de problemele de natură socio-economică, cum spunem noi, sociologii, de problemele ce țin de masa din bucătărie – ce punem pe masa din bucătărie.

Deci, sunt foarte multe probleme de natură economică, dar vedem că fiecare partid propune lucruri diferite și are un comportament care nu va fi tolerat foarte mult. Cu toate că electoratul e destul de diferit, vedem o agendă care de data asta, cel puțin pe primele poziții, coincide. Și cu toate astea, vedem abordări diferite ale partidelor. Lucrul acesta nu va rămâne fără sancțiuni.

Cel puțin în sondaje, în două-trei luni, o să vedeți scăderi semnificative la mai mulți politicieni. Una din solicitările principale ale oamenilor acum e respectarea promisiunilor din campania electorală. Cei care nu vor face asta și merg cu o agendă inventată sau care nu răspunde atât de bine priorităților pe care le au, o să piardă punctele adunate și în campanie, și speranțele astea investite”.

Petruți a fost întrebat cum reușește PD să se mențină sus, mai ales că mai multe partide aflate anterior la guvernarea nu au intrat în Parlament și sunt pe cale de dispariție.

„Eu cred că sunt cei mai realiști, pentru că au o abordare foarte tehnică, profesională a lucrurilor. Știm foarte bine cum sunt organizați ei în teritoriu. Și-au dat seama la timp că votul pe dreapta e relativ scump, și-au dat seama că sunt singurii care pot opri evoluția socialiștilor. Nu cred că sunt secrete foarte mari, sigur e vorba și de resurse, dar până la urmă e vorba de deciziile pe care le iau și evoluția lor de la 2,74 puncte în alegerile din 2009, i-am văzut la 12, la 15,7, iar acum la 24%. Și de asemenea evoluția asta, dacă ne uităm, a fost confirmată și pe alegerile locale. Astea sunt trendurile și astea-s rezultatele seci de la alegeri. Pentru electoratul de centru și stânga, sigur că contează foarte mult liderul. Dacă vorbim de dl Plahotniuc, dacă ne întoarcem pe datele de la sondajele din 2015-2016, o să-l găsim la 3-4%. Acum îl găsim la aproape 40%. Cum a reușit asta? Ați văzut foarte bine – asumându-și guvernarea, asumându-și tot felul de proiecte sociale”, a punctat Petruți.