UE pregătește un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu accent pe armament cumpărat din interiorul blocului european

Ambasadorii ţărilor Uniunii Europene au aprobat miercuri detaliile unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, o iniţiativă convenită de liderii UE în decembrie. Scopul este să răspundă nevoilor financiare ale Kievului în perioada 2026-2027 şi să susţină în continuare lupta împotriva invaziei Rusiei.

Ambasadorii au ajuns la un acord în cadrul unei reuniuni cu uşile închise la Bruxelles. Textul integral al acordului nu a fost disponibil imediat, însă Consiliul UE a precizat într-un comunicat că două treimi din fonduri vor fi direcţionate către ajutor militar, iar o treime către sprijin bugetar general pentru statul ucrainean.

În ceea ce priveşte ajutorul militar, acordul prevede că Ucraina va trebui să utilizeze împrumutul în principal pentru achiziţia de armament din Ucraina sau din UE. Totuşi, se menţionează că vor putea fi făcute achiziţii şi din alte state, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii stricte. „Materialele de apărare ar trebui, în principiu, să fie achiziţionate numai de la companii din UE, Ucraina sau ţările SEE-AELS. În cazul în care nevoile militare ale Ucrainei necesită livrarea urgentă a unui produs de apărare care nu este disponibil în UE, Ucraina sau o ţară SEE-AELS, se vor aplica o serie de derogări specifice”, a declarat Consiliul.

Acordul are nevoie şi de aprobarea Parlamentului European. Diplomaţii speră ca această aprobare să fie obţinută rapid, pentru ca executivul UE să poată ieşi pe pieţele financiare, să contracteze împrumutul şi să efectueze o primă plată către Ucraina la începutul lunii aprilie.

Liderii europeni au hotărât în decembrie ca acest ajutor să fie finanţat prin împrumuturi contractate de UE, renunţând pentru moment la un plan prin care s-ar fi utilizat activele ruseşti îngheţate în statele membre. Astfel, bugetul multianual al UE va garanta noua facilitate de creditare.

Fără acest împrumut, Ucraina risca să rămână fără lichidităţi până în aprilie. O asemenea situaţie ar fi fost catastrofală pentru efortul său de război şi ar fi putut paraliza poziţia Kievului în eventuale negocieri de pace cu Rusia, mediate de Statele Unite.

Legiuitorii europeni trebuie totuşi să depăşească câteva obstacole înainte ca Bruxelles-ul să poată ieşi pe piaţa globală a datoriilor. Este necesar să se ajungă la un acord privind condiţiile pe care Ucraina va trebui să le îndeplinească pentru a primi tranşele de bani, în contextul în care împrumutul este susţinut de bugetul pe şapte ani al Uniunii.

Un punct central de dispută între capitalele europene a vizat modul concret în care Ucraina va putea cheltui fondurile şi cine va beneficia, în final, de aceste sume. Franţa a condus eforturile pentru ca Ucraina să orienteze cât mai mult din bani către companiile de apărare din UE, având în vedere că factura anuală de 3 miliarde de euro pentru plata dobânzilor la împrumut va fi suportată de contribuabilii europeni.

Pe de altă parte, Germania, Ţările de Jos şi statele scandinave au insistat ca Ucraina să beneficieze de o flexibilitate cât mai mare. Textul de compromis permite Kievului să cumpere arme esenţiale din ţări terţe – inclusiv din SUA şi Marea Britanie – atunci când nu există produse echivalente disponibile în UE sau când există o nevoie urgentă de livrare rapidă, dar în acelaşi timp consolidează supravegherea exercitată de statele UE asupra acestor derogări.

Lista armelor pe care Kievul le va putea achiziţiona din afara blocului include sisteme de apărare aeriană şi antirachetă, muniţie pentru avioane de luptă şi capacităţi de atac la distanţă. Dacă Regatul Unit sau alte ţări terţe, cum ar fi Coreea de Sud, care au semnat acorduri de securitate cu UE şi au ajutat Ucraina, vor dori să participe la acorduri de achiziţii publice dincolo de acest cadru, ele vor trebui să contribuie financiar la acoperirea plăţilor de dobândă aferente împrumutului.

Textul menţionează, de asemenea, că o eventuală contribuţie a ţărilor din afara UE – ce urmează să fie stabilită în negocieri viitoare cu Comisia Europeană – ar trebui să fie proporţională cu câştigurile potenţiale ale propriilor companii de apărare din participarea la program. Canada, care are deja un acord de participare la schema separată de împrumuturi pentru arme SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, nu va trebui să plătească sume suplimentare pentru a lua parte la noul program pentru Ucraina, dar va fi obligată să detalieze tipurile de produse care ar putea fi achiziţionate de Kiev.

Acum, după înţelegerea la nivelul ambasadorilor, urmează ca Parlamentul European să examineze modificările aduse de Consiliu textului juridic şi apoi să aprobe măsura. Daca procedurile vor decurge fără blocaje majore, Kievul ar urma să primească 45 de miliarde de euro în tranşe, în cursul acestui an. Restul fondurilor vor fi puse la dispoziţie în 2027.

Ucraina va rambursa împrumutul numai în situaţia în care Moscova va pune capăt invaziei la scară largă şi va accepta plata unor reparaţii de război. În eventualitatea în care Rusia va refuza, UE ia în calcul confiscarea activelor îngheţate ale Kremlinului din instituţiile financiare situate pe teritoriul european.

Chiar dacă împrumutul va permite forţelor ucrainene să continue să lupte, suma nu acoperă integral nevoile financiare ale Kievului, nici măcar împreună cu o altă rundă de împrumuturi, estimată la 8 miliarde de dolari, care este preconizată din partea Fondului Monetar Internaţional.

Potrivit estimărilor FMI, Ucraina ar avea nevoie de cel puţin 135 de miliarde de euro pentru a-şi acoperi nevoile militare şi bugetare pentru acest an şi pentru anul următor. Între timp, oficialii din SUA şi UE lucrează la un amplu plan de reconstrucţie a Ucrainei, ce urmăreşte atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari din surse publice şi private, eşalonat pe o perioadă de zece ani.

Pentru ca un asemenea efort de reconstrucţie să devină fezabil, linia frontului din estul Ucrainei trebuie mai întâi să se stabilizeze şi intensitatea luptelor să scadă semnificativ. Deocamdată, o astfel de perspectivă este considerată puţin probabilă.