UE adoptă o lege anticorupție cu concesii majore, pe fondul unui scandal de corupție la Bruxelles

Legiuitorii Uniunii Europene au reușit să ajungă la un acord privind prima reglementare la nivel de bloc pentru combaterea corupției. Această realizare vine după mai multe concesii făcute pentru a oferi țărilor mai multă libertate de aplicare, informează POLITICO.

Proiectul de lege, conceput pentru a armoniza definițiile infracțiunilor, pedepsele minime și măsurile preventive în toate țările UE, a fost convenit marți seara. Acordul, încheiat după mai bine de doi ani de negocieri, a survenit în ziua în care Bruxelles-ul a fost zguduit de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție care au afectat o importantă instituție a UE în ultimele decenii.

Textul final al legii este mult diluat comparativ cu propunerea Comisiei Europene din mai 2023 și cu ambițiile Parlamentului European. Acesta prevede pedepse minime reduse, numeroase clauze opționale și o formulare ce permite țărilor o mare libertate de a-și crea propriile interpretări, potrivit POLITICO. Raquel García Hermida-van der Walle, negociatorul principal din partea Parlamentului, a subliniat că „Consiliul (European) nu a dorit acest proiect de lege”.

ABUZUL ÎN SERVICIU, CHESTIUNE CONTROVERSATĂ

Obligația țărilor UE de a recunoaște și pedepsi infracțiunile de „abuz în serviciu” a generat controverse. Italia, cu prim-ministrul Giorgia Meloni, a blocat prevederea, abolind această infracțiune în 2024. Germania și Țările de Jos au fost de asemenea împotriva acestei măsuri. Compromisul găsit a eliminat mențiunea explicită a infracțiunilor de „abuz în serviciu”, impunând țărilor UE să recunoască cel puțin anumite încălcări grave ale legii în exercitarea atribuțiilor unui funcționar public.

Cu toate împotrivirile, Parlamentul a reușit să includă cerințe ample de prevenire a corupției. Țările dispun acum de doi ani pentru a implementa aceste măsuri și încă un an pentru a prezenta Comisiei planurile naționale de combatere a corupției. Europarlamentarul ecologist Daniel Freund a apreciat proiectul drept o victorie, deoarece stabilește o bază juridică pentru ca Comisia Europeană să acționeze împotriva celor care nu respectă regulile.

Chloé Ridel, deputată socialistă implicată în acest dosar, a menționat că legea include definiții specifice pentru multe infracțiuni de corupție, cum ar fi „mită în sectorul public și privat, deturnare de fonduri, tranzacționare de influență, îmbogățire din fapte de corupție, obstrucționarea justiției, tăinuire și incitare”. David Casa, din partea Partidului Popular European, a remarcat că aceste definiții comune vor facilita cooperarea transfrontalieră.

NU ESTE SUFICIENT

Cu toate acestea, criticii consideră că proiectul de lege nu este suficient de cuprinzător. Nick Aïossa de la Transparency International, a susținut că, în ciuda eforturilor Parlamentului, proiectul este deficitar pentru nevoile UE de a combate corupția. Mariusz Kamiński, europarlamentar de dreapta, a evidențiat lipsa obligației de a înființa autorități independente anticorupție: „Cum să cerem ucrainenilor să-și mențină independența biroului lor anticorupție dacă nu impunem același lucru în UE?”

În iulie, Comisia a criticat guvernul ucrainean pentru decizia de a plasa două organisme anticorupție principale sub controlul direct al procurorului general, o poziție politică numită de președintele Volodimir Zelenski. Raquel García a descris legea drept un prim pas în reglementarea corupției în UE și a precizat că măsurile viitoare vor include instituirea unui organism de etică pentru funcționarii publici din UE.

Comisia plănuiește să propună o nouă strategie anticorupție în începutul anului 2026.