Ucraina și aliații săi europeni caută soluții în fața planului controversat propus de Trump pentru încetarea conflictului cu Rusia

Ucraina și aliatii săi europeni se concentrează intens sâmbătă pe identificarea unui răspuns urgent la planul american ce dorește să încheie invazia rusă care durează de aproape patru ani. Donald Trump l-a presat pe Volodimir Zelenski să accepte rapid acest plan.

„Va trebui să-i placă, iar dacă nu-i place, atunci, știți, vor trebui să continue să lupte”, a răspuns președintele american în fața refuzului Kievului față de propunerile sale, percepute de mulți în Ucraina ca fiind o capitulare.

Donald Trump și-a schimbat din nou poziția față de cel mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial. Documentul său, ce conține 28 de puncte, propune concesii teritoriale din partea Kievului și renunțarea la NATO, generând o frenezie a schimburilor diplomatice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat reuniunea liderilor europeni prezenți la Johannesburg pentru summitul G20, sâmbătă, pentru a discuta acest subiect.

Pe parcursul numeroaselor apeluri și videoconferințe organizate vineri în regim de urgență, şeful diplomaţiei ucrainene, Andriï Sibiga, a menționat că a vorbit cu mai mulţi colegi europeni, printre care cei din Franţa şi Regatul Unit, discutând despre „următorii pași”. Britanica Yvette Cooper a subliniat că Ucraina trebuie să „își determine viitorul” și a cerut „un armistițiu complet”, urmat de negocieri.

În timp ce europenii continuă să fie ținuți la distanță, Vladimir Putin a considerat că planul american ar putea „servi drept bază pentru o soluționare pașnică definitivă” a conflictului început în februarie 2022.

În eventualitatea refuzului Ucrainei, „evenimentele de la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a avertizat el, referindu-se la un oraș din estul Ucrainei capturat recent de armata rusă.

Media a publicat aceste propuneri americane care preiau mai multe cereri formulate de Kremlin, punând Ucraina într-o situație dramatizată de președintele Zelenski în discursul său de vineri.

„Ucraina s-ar putea confrunta cu o alegere foarte dificilă: pierderea demnității sau riscul de a pierde un partener cheie, Statele Unite”, a declarat Zelenski. El a subliniat că țara sa traversează „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”.

Propunerile americane promit „o viață fără libertate, fără demnitate, fără justiție”, a adăugat Zelenski. „Voi prezenta argumente, voi convinge, voi propune alternative. Nu voi trăda niciodată (...) jurământul meu de loialitate față de Ucraina”. De asemenea, a discutat cu vicepreședintele american JD Vance, asigurându-l că „va continua să respecte” dorința lui Trump de a pune capăt războiului.

Cancelarul german Friedrich Merz a avut o discuție cu miliardarul republican, asigurându-l că „au căzut de acord asupra următoarelor etape”. Potrivit planului american, regiunile Donbass, Donețk și Lugansk și Crimeea ar fi „recunoscute de facto ca rusești, chiar și de Statele Unite”, iar Moscova ar primi alte teritorii ucrainene.

Implicit, Rusia și-ar depăși izolarea de lumea occidentală prin reîntoarcerea în G8 și ridicarea sancțiunilor, în timp ce Ucraina ar fi îndepărtată definitiv de Alianța Nord-Atlantică, consacrată în Constituția sa. Kievul ar trebui să limiteze armata la 600.000 de soldați și să accepte protecția avioanelor de luptă europene staționate în Polonia, iar NATO s-ar angaja să nu staționeze trupe în Ucraina.

Un oficial american a menționat că planul cuprinde și garanții de securitate din partea Washingtonului și a aliaților europeni, echivalente cu cele NATO în cazul unui atac viitor. Totuși, aceste asigurări nu au convins mulți ucraineni care se confruntă cu o nouă iarnă de război, loviți de bombardamentele rusești, inclusiv un atac ce a ucis 32 de persoane în Ternopil.

„Este clar că toate acestea nu sunt deloc bune pentru Ucraina. Trebuie pur și simplu să ne luptăm. Nu există altă soluție”, a estimat Volodimir Oleksandrovici, un pensionar de 75 de ani.