Trump sugerează lui Zelenski să intensifice presiunea asupra lui Putin prin atacuri asupra Moscovei și Sankt Petersburgului

În timpul unei conversații cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump l-a întrebat de ce Kievul nu lovește și Moscova, sugerând că Ucraina ar trebui să intensifice presiunea asupra lui Vladimir Putin prin atacuri asupra capitalei ruse și a orașului drag al lui Putin, Sankt Petersburg, potrivit prestigiosului editorialist David Ignatius de la The Washington Post.

„Determinarea lui Trump de a face presiuni asupra lui Putin a fost exprimată într-o conversație recentă cu Zelenski, mi-a spus o sursă. Trump l-a întrebat de ce nu au lovit Moscova. Zelenski i-a răspuns: 'Putem, dacă ne dați arme'. Trump a susținut că Ucraina ar trebui să pună mai multă presiune nu doar asupra Moscovei, ci și asupra Sankt Petersburgului”, scrie David Ignatius.

Editorialistul afirmă că Trump, pe lângă furnizarea de sisteme Patriot pentru Ucraina, s-a gândit și să trimită rachete de croazieră Tomahawk, folosite recent împotriva Iranului. „Dacă sunt lansate din Ucraina, ele pot lovi Moscova și Sankt Petersburg, iar discuțiile despre acest lucru au avut loc încă de vineri. Totuși, rachetele Tomahawk nu sunt încă incluse în livrări, dar ar putea fi utilizate mai târziu dacă Trump dorește să mărească presiunea”, precizează Ignatius.

Potrivit surselor, Trump a decis să escaladeze situația din trei motive. În primul rând, consideră că Putin nu-i arată respect, iar simularea disponibilității pentru pace este doar o iluzie ignorată de Putin. Al doilea motiv este eficaienta puterii militare americane, demonstrată prin folosirea bombardierelor B-2 și a rachetelor Tomahawk în Iran. În al treilea rând, Trump crede că Putin va negocia doar sub amenințarea unei forțe sporite. „Așa cum rușilor le place să spună, Trump a decis să escaladeze pentru dezescaladare”, concluzionează Ignatius.

La început, Trump credea că va fi ușor să-l convingă pe Vladimir Putin să oprească războiul, explică el luni. „Am avut impresia că ajunsem la o înțelegere de patru ori”, a mărturisit Trump. În cele din urmă, însă, a realizat că singurul mod de a-l determina pe liderul rus să facă pace este să crească semnificativ costul continuării conflictului. Cu această decizie, Trump a deschis un nou capitol în povestea Ucrainei, unul care aduce atât speranță, cât și pericol - notează David Ignatius.

Jurnalistul este de părere că Trump a făcut alegerea corectă, recunoscând că Putin nu va face concesii fără presiuni. În același timp, el subliniază că președintele american s-a angajat într-un curs de escaladare cu riscuri necunoscute. „Este interesant faptul că, în timpul întâlnirii de luni cu jurnaliștii la Casa Albă, Trump a refuzat să răspundă la întrebarea: 'Dacă Putin decide să escaladeze și mai mult, cât de departe sunteți dispus să mergeți pentru a răspunde?' 'Nu mă întrebați așa ceva: Cât de departe?', a replicat Trump. 'Vreau doar ca războiul să se încheie', notează articolul din WP.

Luni, Trump a amenințat că va impune „tarife severe” împotriva Rusiei dacă aceasta nu ajunge la pace în termen de 50 de zile. De asemenea, el a promis că va furniza rachete Patriot, arme de apărare aeriană și artilerie, vânzându-le țărilor NATO, care le-ar transmite Ucrainei. Conform unei surse citate de David Ignatius, pachetul de asistență militară se ridică la 10 miliarde de dolari.

Ceea ce Trump nu a menționat este că asistența militară ar putea să includă și autorizarea unor noi arme ofensive puternice. O sursă implicată în luarea de decizii a precizat unui jurnalist de la The Washington Post că s-ar putea să includă permisiunea de a folosi cele 18 rachete ATACMS din Ucraina- la raza lor maximă de acțiune, de 300 de kilometri. Acestea nu ar ajunge la Moscova sau Sankt Petersburg, dar ar lovi baze militare, aerodromuri și depozite de aprovizionare din Rusia, acum aflate dincolo de raza de acțiune a Kievului. Pachetul ar putea include și mai multe rachete ATACMS.

„Dacă Trump va reuși să facă această nouă campanie de presiune să meargă, ar putea primi faimosul premiu Nobel. Însă, pe drumul spre pace, ar putea apărea și mai multe bombe”, încheie David Ignatius.