Trump retrage sprijinul pentru securitatea Europei: Statele baltice, vulnerabile fără ajutorul american

Administrația Trump planifică oprirea programelor de asistență în domeniul securității pentru Europa, inclusiv inițiativele de fortificare a flancului estic contra unui posibil atac din partea Rusiei. Această schimbare vizează redefinirea rolului SUA în cadrul NATO. SUA intenționează să elimine treptat sprijinul pentru armatele europene de la frontierele cu Rusia, inducând continentul să-și asume mai multe costuri pentru apărare. Potrivit unor surse, săptămâna trecută, oficiali ai Pentagonului au comunicat diplomaților europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire pentru țările est-europene care ar sta în prima linie contra Rusiei.

La o întrunire la care au participat oficiali din diverse ambasade europene din Washington, Pentagonul a notificat reducerile. Guvernele europene, luând prin surprindere această veste, caută acum să obțină clarificări de la Washington. Scopul acestei măsuri este de a determina țările europene mai prospere să contribuie mai mult financiar la securitatea statelor aflate în prima linie, a precizat un oficial european. Casa Albă a declarat că această decizie este „coordonată” cu partenerii europeni și reflectă ordinele executivului Trump de a regândi ajutorul extern, punând accent pe responsabilitatea Europei față de propria apărare.

ȚĂRILE BALTICE, CELE MAI AFECTATE

Cheltuielile programului Pentagonului sunt supuse unei prevederi legislative denumită secțiunea 333, ce necesită aprobare din partea Congresului american. Reducerea fondurilor din secțiunea 333 poate restrânge un buget global de peste 1 miliard de dolari, diminuând suma alocată țărilor de la frontiera cu Rusia cu sute de milioane. Pentagonul nu a informat încă legislatorii despre suma exactă care va fi eliminată. Fondurile deja alocate vor fi valabile până la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Decizia ar putea afecta ajutorul militar de sute de milioane de dolari, crucial pentru unii dintre membrii vulnerabili ai alianței. Programul a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa între anii 2018-2022, adică aproximativ 29% din totalul cheltuielilor prevăzute de secțiunea 333. Printre principalele state beneficiare se află Estonia, Letonia și Lituania. Guvernele europene investighează acum posibilitatea ca finanțările interne să compenseze lipsa fondurilor externe sau cât de grav vor fi afectate elementele cheie de securitate din Europa.

Printre inițiativele suspendate se numără Inițiativa de Securitate Baltică, care urmărea consolidarea acestor ţări prin finanțarea infrastructurii militare și a instruirii. Estonia, Lituania și Letonia investesc cea mai mare parte din PIB–ul lor pentru apărarea națională, dar economiile reduse le fac dependente de finanțarea americană.

ÎNGRIJORĂRI

Această decizie a generat îngrijorări printre aliații SUA, iar congresmenii americani sunt neclare in legătură cu intentiile adminstratiei Trump. „Rușii se interesează doar de implicarea americană în regiune”, a declarat un oficial european. Senatoarea Jeanne Shaheen, lider al democraților în Comisia pentru relații externe a Senatului, a criticat reducerea ajutorului spunând că transmite un mesaj eronat în timp ce se caută o soluție diplomatică cu Moscova.

În timp ce programul american de finanțare militară externă, ce permite achiziții de echipament militar costisitor, nu este afectat, tăierile coincid cu eforturile de reorientare a resurselor de apărare ale SUA spre zona Indo-Pacific, pentru a compensa creșterea influenței Chinei. Un impuls recent a dus de asemenea la oprirea temporară a livrărilor de muniții către Ucraina. Asupra presiunii exercitate de Trump, statele NATO au convenit să-și majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB.

DISLOCĂRI DE TRUPE?

Viitorul Inițiativei de Securitate Baltică este incert. În anul precedent, Congresul a aprobat 288 de milioane de dolari pentru sprijinirea acesteia. Administratia a anunțat că reevaluează acest program. În lipsa sprijinului financiar american, statele baltice ar întâmpina dificultăți mari, a afirmat un amiral american retras. Aceste ţări sunt expuse la atacuri cibernetice și de sabotaj din partea Rusiei.

Totodată, administrația SUA revizuiește prezența globală a trupelor sale, și intenționează să reducă numărul lor în Europa. Cu toate acestea, Trump a declarat într-o întâlnire cu președintele Poloniei că nu intenționează să retragă trupele din această țară și că este mulțumit de aranjamentul actual, având acolo 10.000 de soldați.

O ABORDARE OSCILANTĂ ȘI SEMNALE CONTRADICTORII

Trump a manifestat o abordare variabilă față de Europa, în contextul conflictului din Ucraina, d-l manifestând atât frustrare, cât și deschidere către colaborare cu Rusia. Administrația sa a transmis mesaje neclare, în timp ce biroul de politici al Departamentului Apărării a propus în mod activ eliminarea anumitor programe de sprijin.

În Congresul dominat de republicani, unde sprijinul pentru NATO rămâne puternic, există o lipsă de claritate cu privire la intențiile administrației. Reprezentanții nu au fost informați despre cum vor fi afectate fondurile. David Baker, șeful pentru politică europeană și NATO al Pentagonului, a comunicat recent oficialilor europeni despre schimbările de priorități, aliniindu-se viziunii lui Elbridge Colby, care susține că SUA ar trebui să-și intensifice eforturile pentru contracararea Chinei în Pacific.