Trump își propune să medieze pacea în Ucraina: obstacolele imense în fața unui posibil acord

Ucraina solicită garanţii de securitate de la marile puteri, în special de la Statele Unite, având în vedere că, înaintea invaziei ruse din 2022, Crimeea a fost anexată în 2014. Un proiect de acord, analizat de Reuters, include o posibilă garanţie similară cu Articolul 5 din Tratatul NATO, dar fără a integra Ucraina ca membru oficial. O versiune mai veche, din 2022, propunea neutralitatea Ucrainei în schimbul garanţiilor de securitate oferite de cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi alte state.

La întâlnirea de la Istanbul din 16 mai, Moscova a reafirmat această cerere, dar Kievul consideră neutralitatea o linie roşie inacceptabilă. Rusia susţine că dorinţa Ucrainei de aderare la NATO a contribuit la conflict şi cere o Ucraină neutră, fără baze străine. Totuși, Ucraina a respins această cerere şi susţine că Moscova nu poate dicta dreptul său de a alege alianţele. În 2019, Constituţia ucraineană a fost modificată pentru a include obiectivul aderării la NATO şi Uniunea Europeană.

Generalul Keith Kellogg, trimisul lui Trump, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu este viabilă, iar Trump a opinat că sprijinul SUA pentru această aderare a contribuit la izbucnirea conflictului.

Teritoriile ocupate sunt un alt punct de tensiune major. Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean, considerând aceste regiuni parte a Federaţiei Ruse. Vladimir Putin a declarat că Ucraina trebuie să se retragă din regiunile Luhansk, Doneţk, Zaporijjea şi Herson. De asemenea, Kremlinul a cerut ca Ucraina să renunţe definitiv la pretenţiile asupra acestor regiuni, inclusiv asupra Crimeei.

Un proiect de pace elaborat de echipa lui Trump prevedere recunoaşterea anexării Crimeei de către Rusia şi controlul rusesc asupra unei părţi din estul şi sudul Ucrainei. Acesta include restituirea unor teritorii din Harkiv către Kiev şi plasarea centralei nucleare de la Zaporijjea sub administraţie americană.

Ucraina respinge orice recunoaştere legală a ocupaţiei ruse, dar este deschisă discuţiilor despre teritorii după instituirea unui armistiţiu. Obţinerea unui armistiţiu prezintă provocări. Kievul şi aliaţii săi cer un acord de încetare a focului înainte de negocieri, în timp ce Rusia reiterează că un armistiţiu va fi posibil după clarificarea mecanismelor de verificare.

Rusia doreşte ridicarea sancţiunilor impuse de Occident, dar rămâne sceptică cu privire la perspectivele viitoare de relaxare a acestora. Ucraina insistă pe menţinerea sancţiunilor. Administraţia americană analizează posibile relaxări ale sancţiunilor din sectorul energetic în cadrul unui acord de pace.

Reconstrucţia Ucrainei ar putea costa sute de miliarde de dolari şi liderii europeni propun utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru acest scop. Moscova se opune ferm şi doreşte excluderea cererilor de despăgubiri de război din orice acord de pace.

În negocierile de la Istanbul s-a discutat și despre situaţia vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Rusia a cerut implementarea standardelor europene pentru protecţia minorităţilor şi eliminarea aşa-numitei ”propagande naţionaliste” din Ucraina. Kievul respinge acuzaţiile de persecuţie ale rusofonilor.

Cu toate că Donald Trump consideră posibili unii paşi către un acord de pace, conflictele multiple dintre părţi arată cât de îndepărtate sunt acestea de o înţelegere reală. Negocierile vor trebui să depăşească obstacole legate de revendicări teritoriale, diferenţe ideologice şi calcule strategice internaţionale.