Tensiuni politice în Franța: RN condamnă decizia de a o împiedica pe Le Pen să candideze la prezidențiale și compară situația cu România

Partidul de extremă dreapta Reuniunea Naţională (RN) din Franţa a reacţionat vehement la o decizie neaşteptată ce o oprește pe Marine Le Pen să candideze la alegerile prezidenţiale din 2027, denunţând „tirania judecătorilor” şi convocând un miting de susţinere în Paris. Ameninţările de la extrema dreaptă au condus autorităţile să deschidă o anchetă, iar judecătoarea din cazul Le Pen a fost plasată sub protecţie. Justiţia a anunţat că decizia în apel va fi luată „în vara anului 2026”, înainte de alegeri. Totuşi, Le Pen intenţionează să conteste decizia la Curtea Constituţională şi la CEDO.

Marine Le Pen a acuzat „sistemul” că a aruncat o „bombă nucleară” prin decizia recentă. Ea a susținut că dacă se folosește o „armă” atât de puternică împotriva lor, este evident că sunt pe cale să câștige alegerile. Deputaţii RN au ovaţionat-o în picioare, criticând amestecul justiţiei în alegeri. Președintele partidului, Jordan Bardella, a făcut o paralelă cu situația din România, unde un candidat pro-rus de extremă dreapta a fost împiedicat să câștige prin anularea alegerilor. Bardella și partidul au condamnat amenințările dar au criticat „tirania judecătorilor”. Procurorul general al Curţii de Casaţie a apărat justiţia, subliniind că decizia a urmat un proces echitabil.

Partidul va organiza o reuniune de susţinere pentru Le Pen la Paris, cu invitaţi europeni. RN susține că a adunat „300.000 de semnături pentru o petiţie de susţinere” şi „10.000 de noi aderări”, cifre care nu au putut fi verificate de respectivele surse media. Bardella a exprimat loialitate faţă de Le Pen, confirmând că este încă candidata la prezidenţiale. Ministrul justiţiei a solicitat ca apelul să aibă loc într-un termen „rezonabil”, iar Curtea de Apel din Paris a anunţat că va trata cazul într-un termen care să permită o decizie în vara anului 2026.

Marine Le Pen a primit o sentinţă de patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și o amendă de 100.000 de euro. Cel mai semnificativ, a fost condamnată la cinci ani de ineligibilitate. Sentința a șocat-o pe politica care a fost favorită la alegerile din 2027. Ea intenționează să facă apel la Consiliul Constituţional şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Decizia justiției a fost criticată internațional de susţinători ai lui Le Pen precum Viktor Orban, Giorgia Meloni, Elon Musk şi Donald Trump. Situația a divizat clasa politică din Franţa, cu opinii mixte de la figuri politice de stânga și dreapta. Premierul François Bayrou a exprimat îndoieli cu privire la aplicarea imediată a ineligibilităţii.

Judecătoarea Bénédicte de Perthuis, care a prezidat cazul, a fost plasată sub protecție după amenințări primite în urma deciziei de ineligibilitate a lui Le Pen. Într-un comunicat, primul preşedinte al Curţii de Apel din Paris, Jacques Boulard, a subliniat că în statul de drept criticile nu trebuie exprimate prin ameninţări la adresa judecătorilor.

Procurorul general al Curţii de Casaţie, Rémy Heitz, a declarat că justiţia nu este politică şi că decizia a fost conformă cu legea. În urma ameninţărilor, s-a deschis o anchetă pentru a investiga atacurile asupra judecătorilor din Paris. Sindicatele magistraţilor au declarat că ameninţările sunt „nedemne de un stat democratic”, subliniind egalitatea în fața legii şi menţinerea statului de drept. „Numirea, insultarea sau ameninţarea judecătorilor reprezintă un atac grav la adresa independenţei sistemului judiciar”, a spus Conseil National des Baraux.