SUA cer Ucrainei să lovească infrastructura energetică a Rusiei fără a atinge interesele economice americane și kazahe

Departamentul de Stat al SUA i-a cerut guvernului ucrainean să se abţină de la acţiuni care ar putea afecta interesele americane atunci când atacă infrastructura rusă. Avertismentul a venit după atacul Ucrainei asupra portului rus Novorossiisk de la Marea Neagră, a declarat marţi ambasadorul Kievului la Washington, Olha Stefanişîna, citată de Reuters.

Ambasadoarea Olha Stefanişîna a descris mesajul ca pe un demers oficial, o comunicare formală, dar a refuzat să ofere detalii despre modul în care a fost recepţionat sau dacă a fost convocată de Departamentul de Stat. Ea a menţionat doar că Ucraina a luat notă de mesajul transmis.

Vorbind cu ocazia marcării a patru ani de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina, Stefanişîna a precizat că Departamentul de Stat a contactat-o după atacul asupra portului Novorossiisk, „deoarece acesta a afectat interesele economice americane (şi) kazahe”.

Cea mai mare parte a petrolului din Kazahstan este expediată prin portul Novorossiisk pentru export. După atacul cu drone ucrainene, portul şi-a întrerupt temporar exporturile de petrol pentru luna noiembrie, vineri, ceea ce a generat îngrijorări suplimentare privind impactul asupra pieţelor energetice.

Stefanişîna a subliniat că mesajul american s-a concentrat pe atacurile care afectează interesele SUA, nu pe oprirea operaţiunilor ucrainene împotriva infrastructurii ruseşti în ansamblu. „Acest contact nu a avut legătură cu încurajarea Ucrainei să se abţină de la atacarea infrastructurii militare şi energetice ruseşti. A avut legătură cu faptul că interesele economice americane au fost afectate acolo”, a explicat ea.

Fosta vicepremieră în guvernul ucrainean a afirmat că incidentul a evidenţiat un eşec de durată al Ucrainei de a construi relaţii economice suficient de strânse cu SUA în deceniile de după independenţă, obţinută după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Potrivit ei, această situaţie trebuie schimbată şi există o hotărâre fermă în acest sens.

În calitate de ambasador, rolul ei este axat pe cooperarea cu SUA pentru a ajunge la un acord de pace şi, în paralel, pe atragerea în Ucraina a unor interese economice americane de lungă durată. Ea a adăugat că astfel de investiţii şi relaţii economice profunde ar oferi ţării sale una dintre cele mai solide garanţii de securitate pe termen lung.

Negocierile de pace de două zile dintre Ucraina şi Rusia, desfăşurate săptămâna trecută la Geneva, nu au adus niciun progres concret în elaborarea unui posibil acord, ceea ce menţine conflictul într-un impas diplomatic.

UCRAINA NU SE SIMTE ABANDONATĂ DE SUA

Stefanişîna, care a participat ulterior în Congres la discursul preşedintelui Donald Trump despre starea naţiunii, a declarat că Ucraina apreciază implicarea personală a liderului american în eforturile de încheiere a războiului şi nu se simte abandonată de Washington. Această percepţie rămâne neschimbată în pofida eşecului de a ajunge la un armistiţiu şi a deciziei de reducere a sprijinului militar pentru Kiev.

Ambasadoarea, care anterior a deţinut funcţia de viceprim-ministru al Ucrainei pentru integrarea europeană şi euro-atlantică, a îndemnat Congresul să adopte un amplu proiect de lege privind sancţiunile. Acesta ar crea baza pentru noi măsuri restrictive împotriva Rusiei, continuând linia sancţiunilor aplicate anul trecut celor mai mari două companii petroliere ruse, Lukoil şi Rosneft.

Potrivit ei, Ucraina lucrează intens cu membrii Congresului asupra acestui pachet legislativ. Ea a precizat că, odată introdus, proiectul se va bucura de un sprijin bipartizan copleşitor şi că se aşteaptă ca Trump să îl semneze după adoptare. „Deci, fie ar trebui adoptată acum, fie va trebui să recunoaştem că nu există voinţa de a o face”, a punctat Stefanişîna.

Ucraina colaborează de asemenea cu administraţia de la Washington pentru identificarea unor noi modalităţi de a priva Rusia de veniturile necesare finanţării războiului, însă ambasadoarea a refuzat să ofere detalii despre aceste iniţiative. „Există o serie de angajamente în curs”, a spus ea. „Ce pot spune este că nu am fost abandonaţi de guvernul SUA”, a subliniat ambasadoarea.

Stefanişîna a afirmat că se aştepta ca discursul preşedintelui Trump în faţa Congresului să trateze mai amplu politica externă şi încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Subiectul a fost totuşi abordat, dar într-un mod foarte marginal, fără anunţuri majore sau noi iniţiative publice privind conflictul.